Poezii de Alin Ojog, pagina 8
Te rog,ia-mă!
Strig iarăși in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îți cheamă
Slujitorii din negrul paradis.
Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.
Încingi cuțitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârșitul.
Esti fericit...
Te rog ia-mă!
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecător
Privesc pe geam cum tremură plopii
Un tremur trecător dar groaznic
Sperând să vină acele vremuri
Când soarele va fi iarăși în praznic
Dar răul ține strâns cu dinții
De haina marilor blesteme
Iar norii parcă spun naturii:
- Va trece totul, nu te teme
M-ascund în colțul minții mele
Să uit că încă sunt în viață
S-aprind făclii ca-n alte timpuri
Când lumea nu trăia in ceață.
Sunt trecător cum e Pământul
Bătut de vânturile sorții
Eu voi pleca, el va rămâne
Pe veci, captiv în gheara morții.
poezie de Alin Ojog (17 februarie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visând în cavou
Pierdut sunt prin viață,
Prin vise mult prea sumbre
Citind din cărți de aur,
Mă contopesc în umbre.
Stau singur de un veac,
Visând cum totul trece
Doar îngerul mi-e leac,
În nopți cu lună rece.
Din toți cei ce sperau,
Să aibă darul sfânt
Doar unii încă au,
Lumină în mormânt.
Din ramuri prea uscate,
Ce-abia stau să cadă
Se-aud zicând în șoapte:
Vrem Biblia să cadă.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe întunecate
Cuvinte nerostite,
Cuvinte scrise-n piatră,
Vorbe de insultă,
Suflete, ascultă:
-Vino pe cărare,
La o poartă mare,
În maini cu o floare,
Mie să te-nchini.
Poarta dintre lumi,
Pe Pământ creată
Poarta ce desparte,
Lumina de noapte.
Zarul... Zarul ce-l arunc,
În foc ca pe-un prunc,
Suflete ajung,
Târziu să îl scape.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știam
Nascut am fost pe-acest Pământ
Cu-n rol necunoscut de sumbru,
Daca știam că-s oameni răi,
Pieream fără de urmă-n vânt.
În jurul meu doar semeni tâmpi
Făloși, c-o mare aroganță,
Dacă știam că sunt prea proști,
Fugeam pe câmpi.
Le plac să-mpartă suferință
Să-și vadă semenul plângând,
Daca știam că ei există,
Cerșeam credință.
Oferă vorbe otrăvite
Distrugătoare de destine
Să-și poata ridica imperii,
Demult pierite.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
În alt timp
Firul ierbii se usucă,
La fel ca sufletul de om
Pământul o să rămână,
Fără stele sau vre-un pom.
Si privim alienatici,
Timpul ăsta de gherilă
Așteptând ca și copii,
Să mai vină Moș Gerilă.
Totul putrezește-n cale,
Pașii noștrii nici n-au fost
Vor rămâne doar victorii,
Inutile, fără rost.
Când alții o să petreacă
Pe planete-ndepărtate,
Noi v-om fi tot la colibe,
Ascunși într-un colț în noapte.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lepădare
Cântați...
..
Urlați în loc să cântați
Zeului ce va dat viață,
Ce-aduce soarele pe cer,
Din noapte face dimineață.
Veți vrea...
Să părăsiți acest Pământ,
Ce v-a fost dat în dar de El
Dar veți rămâne tot ce-ați fost,
Închinători lui Azazel.
Strigați...
La lună să dispară
Să-și ia și stelele cu ea
Că doar și ele sunt la fel,
O piază rea.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veghetori
Cerul nopții e veșmântul,
Veșmântul împăratului,
Ce veghează Pământul,
Pământul nimănui.
Cerul zilei e veșmânt de zeiță,
Fiica împăratului nopții
Blândă și gingașă copiliță,
Biruitoarea morții.
Cărțile toate în taină descriu,
Ce fel e minunata lume-a lor,
Un nemaintânlit pustiu,
Pietre ce zilnic mor.
Vor fi mereu când soare nu-i,
Pe cer în zori de dimineață,
Împăratul și cu fiica lui,
Zâmbind Pământului din ceață.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Alin Ojog, adresa este: