Poezii de Ana Truta
Angajare
Mda... Ești cam tinerel,
Sigur tu nu știi nimic.
Ia mai stai tu nițel
Să îmbătrânești un pic!
Mda... Esti cam bătrânel,
Sigur nu mai știi nimic.
Nu ai putea tu nițel,
Sa întinerești un pic?
Mda... Ești cam școlat,
Lucru care... cum să spun...
Noi am vrea un angajat
Nu tocmai așa de bun.
Mda... Ești cam neșcolit.
Lucru care... cum să spun...
Noi pe post am stabilit
Să găsim unul mai bun.
poezie de Ana Truta (23 martie 2021)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele cinci elemente
Sunt o fire pasională,
De nimic eu nu mă tem,
Am idei, sunt vizionară,
Da, sunt elementul Lemn!
Sunt o bucurie vie,
Ador să cânt, să joc,
Și dragostea îmi place mie,
Normal, că doar sunt Foc!
Sunt grijulie ca o mamă,
Și pot s-alin cu un cuvânt,
Te vindec daca ai vreo rană,
Căci de aceea sunt Pământ!
Sunt sensibilă, grațioasă,
Și am un mare ideal,
Tot ce fac eu are clasă,
Ați ghicit, eu sunt Metal!
[...] Citește tot
poezie de Ana Truta (30 aprilie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea
Toți mă doresc,
Puțini mă apreciază,
Și mai puțini mă au.
Adesea sunt agresată...
Unii îmi dau cu piciorul.
Dar și eu mă răzbun!
Îi mănânc în călcâie
Precum o râie.
Alteori sunt oarbă...
Și provoc suferință.
Cu toate acestea,
Acolo unde nu sunt,
Nimic nu e!
poezie de Ana Truta (aprilie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inflația
Pe lângă magazinele din colț,
Adesea am trecut.
Mă cunoșteau vecinii toți,
Dar cu cagula nu m-au cunoscut.
La geamurile lor ce străluceau,
Privi atât de des.
La niște prețuri ce aveau,
Nu mi-am permis, bineînțeles.
De câte ori am așteptat
Un da ca și răspuns!
Un ajutor să îmi fi dat,
Atât mi-era de-ajuns!
O oră să fii fost complici,
Am fi lucrat cu spor!
Furam mai multe tăvi cu mici,
Ba chiar și un televizor!
poezie de Ana Truta (23 octombrie 2022)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realicartea
Din carte a ieșit un ochi.
Deși era obosit s-a deschis larg
și în acel moment a văzut unele lucruri pentru prima dată.
Nu după mult timp și-a făcut apariția un nas.
Acesta a mirosit deja ce se întâmplă.
Dar când să intre în încăpere i s-a închis repede ușa.
Nu era de el, locul lui era în carte și atât.
Apoi din carte a ieșit o ureche.
Aceasta a auzit mult zgomot.
Și mai apoi bârfe, dar nu s-a aplecat la ce se vorbea.
Gura și-a făcut și ea intrarea.
Celelalte i-au povestit deja experiențele avute.
Ea ar fi avut atât de multe să spună,
dar cartea a învățat-o să tacă.
poezie de Ana Truta (noiembrie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ana Truta, adresa este:
