Angelica Ioanovici

Câte poeme?

Câte poeme ţi-oi fi scris?
Nici eu nu ştiu câte au fost
Şi poate nici nu are rost,
Din vis rămâne numai vis.

Câte poeme am să-ţi scriu?
Nici asta nimeni nu va şti,
Tu, dragul meu din poezii,
Este târziu, foarte târziu.

Câte poeme vor pluti
Fără să fie în colecţii?
La începutul unor lecţii,
Fără sfârşit te voi iubi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cool

Motănel trezit în grabă
Face poze printre flori,
- Sunt frumos, sunt cool? –întreabă,
I-am spus "da" de zece ori.

- Fă un selfie şi cu mine,
Dacă vrei mă mir un pic.
Uite aşa, cred că e bine.
- Este "cool" n-am ce să zic.

Să verific încă o dată,
Să revăd ce e pe aici,
Un tort "cool" cu ciocolată
Şi-o armată de pisici.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aniversare

Ce dar să-ţi fac de ziua ta,
Când între noi sunt lumi întregi,
Cum ai putea să înţelegi
Că eşti şi azi speranţa mea?

Ce dar să-ţi fac iubire ţie,
La ceas de dor aniversar,
Un zâmbet este necesar
Şi-un vis legat cu poezie.

Un "la mulţi ani " ar fi puţin,
Un "te iubesc " îţi pare mult?
Şi iar de inimă ascult,
Iubire, soare şi destin.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ieri

Te-am aşteptat pe plaja cu leandrii,
Într-un apus ameninţat de sare,
Puteam să fim din nou iubiţii tandrii,
Plecaţi de ieri definitiv pe mare.

Şi totuşi vara este regăsirea
Secundelor pierdute vinovat
Pe hărţile de stres unde iubirea
Este considerată un păcat.

Te-am aşteptat până târziu pe plaja,
Ce străjuia un zâmbet în parcare,
Brodat cu infinitul alb de vraja
Iubiţilor plecaţi de ieri pe mare.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă de primăvară

Dimineaţa este pentru tine,
Mi-a spus chiar ea-nainte de-a veni,
Pot să-mi imaginez că-mi aparţine
Şi să o pun în cărţi de poezii.

La urma urmei este primăvară,
Renaşte-n noi speranţa de-a iubi,
Iubirea e o stare necesară
Şi flori răsar în fiecare zi.

Timpul e limitat şi de aceea
Să ne grăbim fără-a privi-napoi,
În alergare să ascundem cheia
Probabilei distanţe dintre noi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar dor

Fă-mă dorule drum lung,
La iubitul meu s-ajung
Pe un cântec de vioară,
Într-un ceas de primăvară.

Fă-mă dorule "senin",
Să mă cheme şi să vin,
Cu o doină prinsă-n păr,
Când dau florile de măr.

Fă-mă dorule iubire
Şi cu şoapta din privire
Să-l ating, apoi să mor,
Fă-mă dorule doar dor.

Fă-mă dorule-o fereastră
Pusă în povestea noastră,
Să îl văd când va veni,
Într-o noapte, într-o zi.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum

Probabil viaţa este doar o ciornă,
Urmând a fi transcrisă pe curat
Când se atinge-o anumită bornă
Şi drumul e închis şi spulberat.

Probabil viaţa este doar un vis
Şi realitatea doar o îndoială,
Despre povestea-aceasta s-a mai scris
Iar repetiţia ar fi banală.

Probabil viaţa este doar un gând
Şi-o luminoasă, caldă amăgire
În care zilele-ţi şoptesc plecând:
"Esenţa vieţii este în iubire".

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibrele acestea

Echilibrele-acestea precare
Şi nu-ndeajuns căutate
Răspund la orice întrebare,
Când sunt de iubire-ntrebate.

Echilibrele-acestea posace,
Ce încă în viaţă ne ţin,
Sunt poate secunde de pace
Uitate-n paharul de vin.

Echilibrele-acestea pierdute,
Le-am vrea oarecum înapoi,
Dar clipele fade şi mute
Întind un pustiu între noi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exclus

Te-am iubit şi-am crezut în iubire,
Însă azi nu mai cred în nimic
Şi-adevărul îmi pare peltic,
Un exclus cu defect de vorbire.

Te-am iubit şi-am crezut că iubirea
Va aşterne lumină pe flori,
Fără rost, de o mie de ori
S-a înecat în negaţii gândirea.

M-ai exclus afişând nonşalanţă,
Povestiri fără sens se încheie,
Voi rămâne ce-am fost "o femeie",
Te-am iubit fără nicio speranţă.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făclia

Tu nu mă vezi aşa cum sunt,
Mă reclădeşti doar din imagini,
Din versuri ninse de paragini,
Tresar ca simplu amănunt.

Şi uneori mă dezlipeşti
Dintr-o prefaţă-ncremenită,
Îţi par, fără să vreau, ispită,
Plutind în rafturi cu poveşti.

Minutele plâng egoist
Prin dimineaţa trecătoare
Şi mă declari o întâmplare,
Dar nici nu ştii dacă exist.

Nu încerca să mă găseşti,
Sunt o făclie neaprinsă,
Prin vadurile lumii însă,
Vreau să-mi repeţi că mă iubeşti.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!