Poezii de Cecilia Birca, pagina 5
Povestea unei sirene
Te-am furat cu privirea de pe țărm!
Era prețios.
Voiam să-mi fac cercei
din șoaptele tale ce răsunau
până dimineață.
Mi-am amestecat suspinele
cu semințele rodiilor
aduse de val pe vreme de furtună
și ți-am dat să le sorbi
împovărându-ți setea cu
rubinele comorilor scufundate...
Chiar pe plaja asta fierbinte
te-am împins
în spirala cochiliei
ca să văd cum te descurci
cu prăbușirea prin timp.
Te-am lăsat fără aer
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre cei ce respiră
privește în crepuscul
soarele
fascinant precum o femeie
lunecând
între două iubiri
.
oh, prinde șoaptele
mereu
mai frumoase
decât
vorbele rostite clar
.
caută prin ninsoare
urmele pașilor aproape șterși
ce duc miraculos
în orice sens
.
fii păstrătorul luminii difuze
unde absolut toate posibilitățile
sunt certitudini
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

RECIDIVĂ
Motto:
"Înțeleg că dărnicia aparține celui ce-așteaptă ca răspuns
doar vântul" (C. B.)
Iată... nici măcar
nu mi-am pus mănuși
când mâinile mele au mângâiat
zidurile tăioase
ale metropolei;
ploile calde ale gândului meu
au ropotit peste-atâtea
uși de tinichea;
am cântat sute de dimineti
în urechile de piatră
ale statuilor mergătoare;
cu lacrimă-am desenat zâmbetul
pe spatele atâtor
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezervare în ziua de ieri
Miazănoaptea respiră vuietul cetei
Din bârlogul lupoaicei vine vaiet de fier
Tâmplele mele aud inima pietrei
Cum bate... Mă cheamă la ospățul de ger.
.
Rămas-a doar fumul din starea de verde,
Din oasele verii - doar albe eresuri.
Căci viforu-nghite tot ce se vede
Șuierând lăcomos ca regele Cresus.
.
Nu-i iarna... ci numai lupoaica "Tristețe"
Dorindu-mă pradă cu calde zvâcniri!
Cu pâclă și neguri pornit-a să-nghețe
Lumini aurii ce-mi răsar în priviri!
.
Prieteni! Cu ușile-nchise-n zăvoare spre vifor
Mă nasc iar din sine-mi - formându-mă miez
De nucă - ce are patru aripi de înger
Rostindu-mi speranța ca pe un crez
.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânzienele
E vară, e vară
E vârful de vară...
Portal fermecat,
portal înflorit
deschide-te în inimă - iară!
Deschide-te fag,
deschide-te brad,
deschide-te zmeur,
deschide-te tei,
deschidete-afine!
Deschide-te cerc de-ntuneric
să se facă
lumină din tine!
Deschide-te cer,
deschide-te lut,
deschide-te ochi de apă senin!
Iată, cu plete străluce, frumoase și dalbe...
MĂIESTRELE, ZÂNELE - vin!
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonată pentru înger și frunză de nuc
Știu, străzile orașului, pietruite cu lacrimi,
pe mine m-au dorit - mereu - să stau
în cumpăna intersecției!
.
Ah, răscruce-cruce!
pe brațele tale nu voi merge
cât pot alege să calc
aerul ca pe-o claviatură
clapă după clapă până-n
piscul acestei călimări
.
Uite! Cerul e jos și violet!
are în pântece
noaptea venindă pe care
o va arunca peste ținut precum
azvârle-o gigantică sepie - cerneala-i.
.
Abia deasupra cerului e livada de nuci,
rotundă ca un cadran de ceas.
.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub fraze, sub frunze
"Frate, frazele-ajung, uite, frunzele-ajung
răsuflu sub ele ca vânatul în crâng!"
cuvintele noastre - alese grăbit
cu intenții-pretenții de infinit.
nu vrem unde suntem ci unde ne vrem
în viața pornită spre vale ca ghem.
vocali noi ne spargem, prin cioburi trăim,
uităm să-nțelegem deși auzim;
doar trestii amare cu limbă de ceas
doar dune alungate-n pustiul din glas.
orașul e-ntreg - doar claxoane și-oțel
dar nimeni nu știe să-asculte în el.
urcăm printre vorbe și vorbe suntem;
din cuștile-sunet ne facem totem.
sub frunze de zgomot, mereu tot mai goi;
tentacule naștem din gurile sloi,
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traiectoriile
traiectoriile libere
sunt firul magnetic
către o destinație ce definește
natura lucrurilor care atrag
dar și a celor atrase
.
astfel, ferestrele aparțin clădirilor
iar noi le punem negreșit
pe pereți
ceștile de cafea aparțin mesei
și iată, mâinile noastre le duc
spre masă
pașii noștri aparțin drumului
și de aceea îi așezăm
pe un drum
sufletele noastre aparțin luminii
și călătoresc până ajung
din nou la ea
.
traiectoriile
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima iubire a soarelui
În jurul meu vi se rotește veșnic sfera
Îmi spuneți Zeul Soare dar nu-mi dați de știre
Că-n verile senine când dansez pe Terra
Pot abdica din ceruri pentru o iubire.
E arămie pielea nimfei din câmpie
Ce m-a făcut s-adăst prin ierburi așa mult
Încât pierdut, am ars intens în preerie,
Prizionier șamanului cu glas ocult.
E verde zâna dintre brazi! Din vârf de munte
M-am aruncat, neghiob, în steiul colțuros;
M-am jertfit ei! Și harpiile negre, crunte
Încătușară focul meu în loc umbros.
Albastră e sirena din adânc-oceanul
Pe care am plutit nebun și fermecat.
A aruncat năvoade, Poseidon, vicleanul;
M-a prins! Și-am stat o noapte-n valuri, ferecat!
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ușa
iarba verde și ceru-nalt,
primăvara salcâmilor
este voalul cu care
mi-am acoperit azi
ușa
care dă către Valea Plângerii
și Izvorul Aducerii Aminte
așa fac în fiecare zi
în care mă trezesc
iar... om
învățat să deschidă
toate cele pe care scrie "Dangerous" -
începând de la Cutia Pandorei...
tu-eu, cea de dincolo -
NU ciocăni!
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Cecilia Birca, adresa este:
