Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Claudiu Komartin

Poezii de Claudiu Komartin

O voce frumoasă de fată-i de-ajuns

O voce frumoasă de fată-i de-ajuns
uneori
să mă facă să uit
de orice miracol măsluit și salubru
de orice prăpăd
anunțat cu insistență pe ecranele din sălile
de așteptare
de reeducare
de aclimatizare la noile obsesii ale elitei
financiar-bancare
de algoritmii fasciști ai epocii digitale
de prepelițele mutante ce fac ravagii
în rezervele de nădejde-ale feministelor
de care încă îmi iese să mă feresc
strecurându-mă prin
crângurile-nflorite ale magazinelor de electrocasnice
altfel pân-acum m-ar fi tuns

o voce frumoasă de fată-i de-ajuns
când trec pe lângă vitrinele de la Humanic, Skechers

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

te iubesc și
doare
și realizez că
nu e de ajuns
să te iubesc
și să mă iubești
ca să nu mai
doară
așa că să
mai aud eu vreo
tută sorbind
din margherita
că-i deprimată
să fii
deprimat
înseamnă să fii
devastat până
la nivelul
ultimei
celule din creier

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

nu particip la bruiaj la deriva mititeilor către
marginea grătarului ăstuia în care
chipuri hărtănite se oglindesc
decuplate de la real

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

am crezut că
am încercat să
am vrut jur că am vrut
turui întruna sperând să
la aproape 35 de ani
când în țara asta ești un om hârșit
sau unul deja terminat
recitesc un caiet de la 17
și ajung la paginile în care am scris
cu mâna tremurându-mi doar
de ce de ce de ce de ce de ce
n-a folosit la nimic
nici încrederea în ceea ce aveam de făcut
nici speranța nici încurajările iluzorii
sunt patetic ai dreptate criticuțule
care acum hăpăi zglobiu căcatul
boșorogilor despre care acum trei ani vorbeai
cu un dispreț nesfârșit

e nevoie de multă ticăloșie

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

am citit undeva că ultima glaciațiune a venit
într-o zi de toamnă de acum 12690 de ani
cel puțin așa spun cercetătorii de la Potsdam
care au cercetat sedimentele de pe fundul unui
lac din Germania
și apoi, îmi închipui, au mers la bere mulțumiți
că au rezolvat-o și pe-asta.
nu știu ce să zic, cifrele astea foarte exacte m-au
pus mereu în dificultate.

deschid larg geamul și încerc să înțeleg ceva
din ziua asta cusurgie
și mă gândesc la câte zile de toamnă de rahat
am trăit și-n fiecare putea începe.

după 22 ani de freze și bormașini, în blocul
de vizavi s-au mutat de curând niște
flăcăi veseli care ascultă ntruna o combinație
de muzică populară de pe vremea Mărioarei Murărescu
și niște manele sănătoase ca la sfârșitul

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerasela de la Cambridge Leisure

când iese ea din Tesco, aranjându-și eșarfa
și dresurile cu gesturi intraductibile –
o prințesă fără griji, toată numai volănașe,
curele și cârlionți
îmbăiați în moscul zilelor nelucrătoare.
soarbe dintr-un cappuccino și face
botic de iepure: lasă puțin spuma să i se
odihnească pe buza de sus, în fluierăturile
unei găști de veverițe punkiste.

ca din întâmplare, bareta rochiței alunecă
ușor de pe umăr – și imediat, cu
gesturi profesioniste, selfie-ul care-i
dă gata pe cei șapte Mr. Patel de la
car wash. pupicii studiați, expresia
lascivă-nvățată cândva la Pleșcoi: încă o capodoperă
halită pe loc de împărăția instagram.

so precious, Cerasela. so fucking special

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ger

Tatăl meu. Descoperit târziu, de mine: fiul,
al lui, după o droaie de sancțiuni, sentințe, decepții.
K_aput. El,
pentru mine, atâta timp, doar
pretext. Nebuloasă
în versuri, cu urmări discutabile. Tătuca.
Poemele cu. Nu așa.

Până când am avut evidența unei neglijențe
nu ticăloase: nu față de el,
față de ceea ce se cerea spus. Nici chiar fățarnic,
n-aș zice,
poate doar prost orientat. Suspicios. Rău dresat.
Meschin.

Tata. Cu tubul lui de oxigen, atât de pur în sfârșit.
Luat cu mine în poezie
să nu mai fie atâta ger aici, unde încerc să mă folosesc,
într-un loc ticsit,
de puțin. Să-mi căptușesc spațiul ăsta luat în arendă

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Treizeci și unu de versuri pentru gloria postumă a Adrianei Carrasco

toată iarna m-au iubit două mame
dar niciuna din ele nu avea gleznele Adrianei Carrasco.
în timpul manevrelor s-a oprit din înaintare
deși avea pușca la ochi, iar asta putea să o coste scump;
grijulie și-mbujorată de parcă se pregătea de mult să mă nască,
m-a ridicat cum culegi o scamă de pe
rochia de bal aruncată după viol în porumb.

cronicile arată că, mai târziu, luna ar fi fost înfulecată
de patru eschimoși transsexuali
captivi din vara lui '97 într-o competiție televizată.
însă eu, sub înalta protecție a Adrianei, am reușit
să-mi găsesc drumul: ochii pe care-i avea în dotare
făceau franjuri bezna aia nenorocit㠖 o urmam buimăcit și
feselor ei extraterestre le admiram
în toată splendoarea zvâcnetul și conturul.

dar prin câte zări nu m-a purtat femeia bionică
întâlnită într-o sâmbătă pe câmpul de tragere.
la cascada Urlătoarea mi-a șoptit cele mai drăgăstoase cuvinte

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă știi nu te preface că m-ai uitat

O artă complexă o calificare superioară la locul de muncă
să dezvolte imunitatea la surogate la dogmele
omizilor ăstora nesătule
prea ocupate cu puritatea necruțătoare pentru a mai pricepe ceva.

La ce viteză de croazieră devine îndeajuns de real?
La ce viteză am putea uita că ne pustiim între noi de când lumea?
Să îți măsori forțele cu forța
unei stele care se prăbușește în sine. Să dormi mult

Să te trezești în toiul războaielor de exterminare-a narciselor
soldat în cruciada împotriva zambilelor
și să îți amintești că ultima dorință a Marelui Măcelar
a fost să se reîntrupeze într-un toporaș.

Chiar dacă tu acum nu poți să-l înghiți
nu înseamnă că nu se va găsi iar unul care să spargă
cu lingurița lui de argint coaja oului
copt în cenușa de la Treblinka.

[...] Citește tot

poezie de Claudiu Komartin
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Claudiu Komartin, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook