Constantin Ardeleanu

Crezul lui Trif

Cred întru unul Dionyssos,
Zeul Atotsugătorului,
Inventatorul Cepului şi al Absintului
băutelor tuturor şi încă nebăutelor
Şi întru unul, vrednic de felul său,
Dregătorul, odrasla lui Dionyssos,
Unul – nimeni ca el – care din
Dionyssos s-a tras
mai înainte de toţi vracii;
Cristalin din Cristalin, Dionyssos
ameţit din Dionyssos ameţit,
băut, dar mai apoi "făcut";
Cel de o sete cu Însuşi Zeul,
prin care toţi s-au chitrofănit,
Care pentru noi drojdierii
şi pentru a noastră matolire,
S-a coborât în beci cu Hangiţa
şi s-a făcut om (adică ne-a "omenit")
Şi s-a cherchelit pentru noi
în zilele lui Şpriţus Pi blat,

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crochiu bizantin

Bizantin bizar bântuind prin bogate bazare
Căutând Cantemiri, ieşiţi în amurg la plimbare,
Pieptiş, din Top Kapî urcând la Moscheia Albastră,
Pângărite cadâne plâng la un ochi de fereastră

Lucesc chihlimbarele-n oglinda feţelor smeade
Din imperiu vin şiruri lungi de care cu prade
Preţ ridicând iar Fanarul valahelor domnii
Cap retezat de paloşe-n piaţă, răspuns la solii,

Domniţe, prinţi şi cărturari, la Otomani zălog
Trufaş, sultanu-şi mână oastea în trap de inorog
Râvnind ghiaure ţarini, hăt dus în Miazănoapte,
Supuşi, regenţi-nchină săbii, bătute-n diamante

Agonizează, cu braţele-nfipte-n semiluni, Sfânta Sofia
Se-abate dinspre Asii către Viana, pustiind, urgia,
Cămaşa lui Christos rămas-a scut creştinătăţii
Un osuar marcând cu albe borne hotarele cetăţii

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea de piatră, serviciu Credincios astaloşian

Se scurg anii... Şi vremurile... Trec soldaţii
Pe piept bombat nu mai e loc de decoraţii,
Triumf pe scene... Rumoare-n sală... Aclamaţii
Bye-bye şi caviar. Votcă, doar câteva gradaţii

Taxe, impozite, franşize, plătite altei naţii
Laş şi transfug acasă. Stupide imprecaţii,
De ce ai evadat din lagăr? Voi, vinovaţii
Nu veţi intra la epoca de cositor în graţii

Lui Giscard d'Estaign şi Mitterand libaţii
Şi-n pauze, chiar astaloşenelor creaţii,
Aruncă-ţi sămânţa de geniu pe-alte spaţii
Între Dudeşti şi Hale, pod de-argote filiaţii

Pasează pe treisferturi, fiindcă fraţii
Te-aşteaptă toţi cu joc la mână. Combinaţii
Spre ţinta setos râvnitelor vinificaţii
Gamele spumegând... Nicicând destule raţii

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De gustibus

Bărbatul matur
cu privirea piezişă,
lămând de amor,
ar muşca, hulpav, din mine,
i-s pita,
rosti, indiferentă,
Ispita...

Junelui timid
îi lasă gura apă
după coapsele-mi ronde,
chiar asortând
la bluza mea bolero,
buza lui fredonând bolero,
ducă-se naibii
erotica de rutină,
îi voi fi o seară
de Mai (... vreau?!),
frugal,
amandină...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De parcă...

Timpul trece pe lângă mine
de parcă nu m-ar cunoaşte,
cu fiecare secundă renaşte
iar eu mor câte puţin... În fine,

părem captivaţi de romanul
căruia îi ştim deja ultima filă,
uşor panicaţi, c-o faţă umilă,
să dăm, vrem cu ursita, cu banul

Anii i-am risipit, nabab, aiure
făcând zile din bahice nopţi,
la minte om fi fost mai necopţi
dând foc pentr-un pom la pădure

Câte proiecte amânate sine die,
ignorând, periodic, scadenţa
Timpul măsoară la orgă cadenţa,
mă-neacă, în naos, fum de tămâie...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descriptio suavae

Ochi de safire
Îţi dau de ştire
C-ar fi posibil
Ceva teribil

Voluptoase
Buze cărnoase
Tainic sărut
Tremur de rut

Doamne, ce gât,
Magnific. Şi-atât
Te rog, nu te teme
Nu, nu mai geme

Cum te aţâţă
Revoltă de ţâţă
Ieşită din cupă
Vraja să rupă

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea

Durerea fizică e-o curviştină
Tenace, insolentă, agresivă,
Cu o pornire primitivă
Să-ţi stoarcă vlaga prea puţină

În noapte brusc te scoală
Lascivă te răstoarnă-n pat
Şi cu mişcări de psihopat
Te bagă-n draci, în boală

Şi când credeai că totu-i gata
Te răstigneşte pe saltea
Te-ntinde cum vrea ea
Şi-ţi râde-n nas, neruşinata,

Docil, faci tot ce-ţi zice
Fraze scuipând incoerente
Durerea te izbeşte de perete
Şi te-omoară. Ce să se complice...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Edulcolor tablou

Viermuim, trăncănim, scrâşnim,
ignorăm vecinătăţi de ţintirim,
ne stoarcem de poeme, trudim,
miroase a ratare, e bine să ştim

Ţintim "undreamable dream"
pe lângă mănăstirea Antim,
pe care cruce să ne răstignim?
Chiar nu pricepeţi că murim?

Edulcolor tablou de fraţii Grimm,
de atâta haos alb o să orbim,
şi bem vârtos, de soartă suduim,
trăim? Or numai supravieţuim?

Tic-Tac, tristeţe fără de motiv,
c-un psiholog fără moral-volitiv

sonet de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţializare

Maître, am amorţit nemişcată în atelier,
dar nu mai suport să-mi sfarmi, furios,
trupul croit în lut de atâtea ori...
Moidemoiselle, mă-nţelege, eu nu te
copiez, te creez, încerc să-ţi dau energie
şi expresie, îngheţând irisul privirii,
de asta zdrobesc ca nebunul toate
reprezentările-mi eşuate, încă
nu reuşesc să te pătrund...
Femeia model devenise şi mai goală,
după ce meşterul care o plătea cu ora
îi explicase alchimia savantă a sculpturii,
dar nu se simţea mai luminată, ci
mai degrabă stană de piatră uitată,
de când lumea o femeie despuiată
e sortită zvârcolirii spasmodice, nu
amorţirii până la mortificare,
chinuitor exerciţiu până când amurgul
aruncase peste ea, peste ei, peste Paris,
pledul, mai întâi bătând în albastru, apoi

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasmă medievală

Hei, da, de aş fi fost boier Costache
imitându-l pe Văcărescu, zis Ianache,
m-aş fi înconjurat de nimfe, baiadere,
topindu-mă în letopiseţ de plăcere

Şi tot ca el, boier de viţă, falnic, tare,
nici eu nu aş lăsa domniţa fată mare.
iar vinul roş ar curge şipot din bărdace
nu-mi cere îndurare, că nu te las în pace

Şi i-aş şopti vers de iubire-n greaca veche
strâmb i-aş jura că-i fără de păreche
cu giuvaiere aş plăti, la graniţa ei vamă,
aş scrie spornic opul cu "Băgări de seamă"

Bătrâne, iar te amăgeşti cu vise de ietac
ţi-arată din splendoare cadâna doar un crac
şi-n toi de zaiafet, petrecere destrăbălată,
Ianache se desfată... Costache, altă dată...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!