Constantin Iordache

Torţă aprinsă

Căderea stelei din înalt,
Chiar de se face-ncetişor,
Nu-i fenomen neobservat
Şi nu rămâne locul gol.

O altă stea, de viaţă plină,
Se rânduieşte să-i ia locul,
Să crească mare, cât norocul.

Să-i fie calea liberă, deschisă,
Să fie-n sinea ei o torţă-aprinsă
Şi-n strălucirea-i să n-ajungă

Căderea-i tristă şi amară,
Să vezi artistul când coboară,
Dar şi mai trist când cade-o ţară!

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorist consacrat

Izbutit, orice catren,
O trăire, un îndemn,
Ne înfăţişează-o faptă,
Ideală, dar şi-o poantă,
Creată intuitiv;
Asta-i dar meditativ!

Luminat e de-un surâs,
Atunci când e prezentat,
Umoristu-i consacrat...
Rime ce provoacă râs,
Izbutite prin cuprins,
Având ţinta lor anume,
Neuitate vor rămâne.

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un brav boboc

În plină vară
Un prim boboc
La repetiţie
Timpul îndeamnă.

Şi-n miez de iarnă
În zori de zi
Avea s-apară
Un alt brav boboc.

I-am pus pe frunte
Coroana râvnită
Cu gândul şi fapta
De mine şi tata.

Globul de aur şi-nţelepciune,
Nume, prenume, trec de la tata spre vremea ce vine!

poezie de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un guturai

Iar pentru patinatori
Doar bujori în obărjori.

Vânătorul cel de vază
Pe Azor având alai,
Ce-şi dorea raţa pe varză,
Împuşcă un guturai.

Cu lanseta-n loc de puşcă
El, pescarul, nici atâta,
Trăgând duşcă după duşcă
Nici că mai zăreşte pluta.

Greierii cum sunt destui,
Mai trişti decât vor să pară,
Pe cântăreţii cei fuduli
I-a prins cu cămara goală.

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un oltean între olteni

Iubitorul de catren
Onorează a sa prezenţă,
Ne e un constant îndemn,
Izbutită evidenţă.
Creatorul înzestrat,
Asta-i crez nemăsurat!

Luminează-un zâmbet blând,
Afectuos, purtat de gând!
Un oltean între olteni,
Rămas tot la Boureni,
Iscusitul gospodar,
Animat de cele sfinte,
Ne este creator de frunte!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul tău...

Soarta-i uneori nedreaptă,
Ai noroc, minte-nţeleaptă,
Numai că nu poţi păstra
Darul după cum ai vrea,
Anii, aduc şi vreme rea!

Norii ce umbresc lumina,
Iarna debutând cu bruma,
Crivăţul ce te pătrunde,
Omăt aşternut oriunde.
Lumina cea mai străvezie
E ca visul trecătoare.
Soarele ca ieri, speri să mai vină
Cu mângâierea lui fermecătoare,
Un univers trăit de fiecare!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urzind în parc

Luceferi cu milioanele coboară,
Urzind în parc pe trunchiuri, pe coroană,
Ie din nea, pufoasă şi uşoară.

Lacul, oglinda lunii-n plină noapte,
Unde s-au spus atâtea şoapte.
Chemarea lui la toţi o-mparte,
Idile şi îndemn din zori în noapte,
Alunecă pe-o aripă de vis
Nenumăraţi patinatori ca-n paradis.

Totu-i în jur de-argint curat,
Reflectă o strălucire aparte,
Iar raza soarelui venită de departe,
Ţintind doar c-o privire s-a-ntrebat:
Ăsta-i decor de iarnă sau un vis adevărat.

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urzind în parc

Luceferii cu milioanele coboară,
Urzind în parc, pe trunchiuri, de coroană,
Iie de nea pufoasă şi uşoară.

Totu-i în jur de-argint curat,
Reflect-o strălucire aparte,
Iar raza soarelui venită de departe,
Ţintind doar c-o privire s-a întrebat:
Ăsta-i decor de iarnă, sau e vis adevărat?!

poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Ani în şir, chip generos,
Am aşteptat pe Făt-Frumos,
Care-a venit pe calul alb
În zori de zi şi plină iarnă,
Ca aminitirile să cearnă.

poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voal de ceaţă

Până şi ţeposul gard
Ce stă "drepţi" pe bulevard
Trecătorului să placă,
S-a-mbrăcat în promoroacă.

Zării-ntregi ce stau de faţă
Tăcută şi mai mult sură
I-a adus un voal de ceaţă
Şi-o mantie pe măsură.

Grâului ca nou-născut
Din armata seculară
Îi e pavăză şi scut
Şi-i aduce-o plăpumioară.

Lacului, cât e de mare,
O oglindă lucitoare.

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!