Dana Staicu

* * *

Atâta iarnă-n forul intim doare cerând de la iubire alinare.
Atâta Cer îmi fulguie pe gene;
e frig, e ger, e trist, toate perene.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Din rouă şi genune s-a plămădit natura
Ca omul-creatura s-o chinuie, ucidă.
Doar că natura, totuşi, deşi fără cuvinte,
Se apără de oameni, de ploaia lor acidă.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Desfă...
Desfă iubirea-n două jumătăţi de măr
Şi-aşterne-o între noi cu-nţelepciune!
Adu-mi comoara inimii în doi
Şi-apoi...
Şi-apoi mă las în voia ta,
Deşertăciune.

Nimic e totul,
Totul e nimic
Atâta timp cât vara se alintă
Pentru că mori din zi în zi
Mai mult un pic
De nu găseşti,
De nu-ndrăzneşti
Să-ţi faci din adevăruri
Şi din vise
Ţintă...

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mă tem de "cele sfinte" când ele te sugrumă,
De patria hulită când uiţi că ne e mumă,
De "adevăr" când minte, iar minusul e sumă.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar să nu mori vreodată

Să-mi spui când pot veni la tine-n gânduri
Astfel încât să nu vezi umbra mea.
Să-mi spui când adierile din crânguri
Ne-ar înveli iubirea-n văl de nea.

Să crezi când îţi mărturisesc că doare
Tristeţea ce pe umeri o tot port.
Să crezi când acea frustă-nsingurare
E mărturie lumii, zar, efort.

Să ierţi că te ador cu tot cu fire,
Cu tot cu pricini şi cu tot cu 'nalt.
Să ierţi când te transform în amintire,
Puterea mea de-a fi zenit, bazalt.

Să uiţi firesc de mine-n largul mării
Lăsându-mi hoitul printre răpitori.
Să uiţi ceresc de clipa aşteptării,
Dar să nu mori vreodată. Să nu mori.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar Dumnezeu...

Şi se aşterne brumă pe păduri,
Şi bate crivăţ aspru printre cetini.
Peste iluzii mă plutesc conduri,
Peste neant mă traversează tretini.

Vuieşte vifor printre crengi ce gem,
Îngână iarna ger ascet în suflet.
O melodie rece, recviem,
E vara mea iubind, tiptilă-n umblet.

Mi-aleg un rost, dar dânsul nu mă vrea;
Mă-mbrac în mort, dar nimeni nu mă crede.
Alerg la Cer călătorind o stea,
Doar Dumnezeu căinţa mea o vede.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ADEVĂR

Să nu veniţi la căpătâiul meu,
că bani nu v-am trimis, nici mere coapte,
iar pentru-aceste multe crude şoapte
nu merită efortul. Nu -nici eu.

Să mă-mbrăcaţi dantelei să îi fiu,
iar peste crivăţ să îmi puneţi Cerul.
În tot ce fac mai mistic e misterul,
iar ezotericul ciopliţi-mi ca sicriu.

Beatitudine e moartea uneori
când o priveşti frontal, deschis, în faţă.
Emine, mă primeşte-n a ta viaţă,
ca pe o lacrimă spre care poţi să zbori.

Iubit-am împreună peste timpuri;
lăsat-am sorţii crez neizbândit.
E prea durere-n lume. Obidit,
tu ai rămas aceloraşi răstimpuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-te, fiu rătăcitor!

Sunt aceeaşi eu cea care voi învinge nepăsare;
Voi sălta din moarte Ţara cât de lungă-i primăvara.
Prea comod de la o vreme e românul cu dileme...
I-ar sta bine să muncească pentru-o pâine românească,
Prea a slugărit apusul alungat, iar el, supusul,
A-nţeles că nu-i în Ţară loc de vară, primăvară,
Doar de toamne amărâte şi ierni lungi, posomorâte.

Vino-n Ţara Ta, Române, să faci pentru Tine pâne!
Şi la ceilalţi o rămâne,
Că eşti bun şi blând, stăpâne.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mironosiţa

Mi-am coperit a mele plete
În negru-albastru măsluite.
Mi-am tras pe suflet jaluzele
Să mi-l ascundă chinuite.

Mi-am întrebat de sunt iertată,
Dar nimeni nu mi-a dat răspuns.
Am înţeles îndurerată
Că nicio caznă nu-i de-ajuns.

Apoi mi-am cufundat genunchii
În tot ce e semantic chin;
Am sfărâmat ai mei rărunchii
Urlând de-atât amar venin.

M-am flagelat cu bisturiul
Făcându-mi mătrăgună vrerea.
Nu vreau să pierd al meu pariul
C-odat' se va sfârşi durerea.

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu doar de sărbători

Te-aştepţi ca-n Ţara asta să curgă lapte, miere, când tu, de bună voie lăsând-o, ai plecat?!
E mult de când plecat-ai, iar sufletui-I e fiere. De te-ai întoarce totuşi, iubit vei fi, iertat,

Căci pătimaşa Ţară îşi cheamă fiii, iată, ca pe copiii lumii goniţi şi vitregiţi.
Poporului şi lumii, Române, tu te-arată! Eşti mai bogat în cazne prin anii umiliţi.

De te-ai vedea în suflet cu câtă bogăţie te-ntorci la vatră iară de peste mări şi ţări,
Ai mulţumi Luminii de astă vitregie şi-ai face Rai în Ţară. Nu doar de Sărbători.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!