David Boia

Cumul

Cum devorează timpul
Momente şi zile
Ani şi ere geologice
Lume stele şi univers
Toate dintr-o fractură
Incipientă care creşte
Şi nu mai stagnează
Pildă crudă şi nemiloasă
A devenit vorba timpului
Şi fapta lui sângerează
Iar oamenii se contrazic
Accelerat între ei
Ca să adâncească
Mai mult prăpastia
Şi haosul primordial
În atare comportament
Salvarea poate veni
Numai de la îngeri.

poezie de David Boia (19 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curs de procesare

Nu aştepta nimic
nicicând în zadar
nici nu sta pe degeaba
mai bine caută sincer
în taina văzduhului
ia aminte la porumbei
din turla bisericii străvechi
ei se orientează
după percepte cereşti
caută mai sus
prezenţe astrale
dacă vei stabili aidoma
o comuniune cu îngerii
sigur vei fi realizat eventul.

poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar şi har

Mai aproape mai acum
Mai aprioric evident
Tot ce apare malefic
Să se dividă oportun
În părţi egale până la zero
Ca să dispară relevant
Toate câte-s benefice
Să se amplifice la maxim
Pe criterii matematice
Exponenţial sau factorial
Tu caută copile
Noi formule viabile
De tip serafic
Si pune-le ecuaţie
Şi aplică-le adecvat
În cuantumuri elocvente
Preponderent fezabile
Concepe aranjamente
Combinări şi permutări
Peste orice limită

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (8 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decizii

În vârtejul drumului haotic
Reiterând un vis hipertensiv
Ecouri compozite de lumini
Înaltă scâncete din vlagă
Peste altarul de izbândă
La hotarul clipelor oneste
În vogă taine purpurii
Se zbat în epitete proprii
Spre aştri camuflaţi în vis
Figuri cu macle despletite
Risipind haosuri semeţe
În goana vântului stelar
Extremele se juxtapun
În ritmul formelor rebele
Autoritar cu zvon teribil
Până la un semnal conex.

poezie de David Boia (30 iunie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

Cel mai interesant
va fi desigur
când vom decola
ca exponenţi zburători
spre alte lumini
în lumi intergalactice
instant şi oportun
şi asta mai rapid
cât ne îngăduie îngerii
dacă nu decolăm
există pericolul iminent
să se aleagă praful
de fiecare paragraf
al vieţii viitoare.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de poem

Se practică la naştere
După o tradiţie absconsă
Sau după legea reveriei
Menit pururi să renască
Minune a mistificării în spirit
Din florile feerice ale zări
La orizonturi de grandoare
Bucuria a viselor celeste
La rezonanţă cu eonii din noi
Motiv evident de visare
Treziri iminente din repaus
Activând răsărituri din sine
Moment de speranţe solemne
Întrezăriri cu adiere de lumină
Conversaţii cu tentă azurie
Modelând riguros străluciri
În decor de repere determinante
Cu pace îngerească spre eden.

poezie de David Boia (30 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema unui gol

Doamne, iartă-ne dilema:
Universul văzut de aici
Pare un gol imens
Interminabil şi inexplicabil
Compus dintr-o infinitate
De goluri extensibile
Doamne de câtă inspiraţie
Avem nevoie noi acum
Ca să umplem universul
Asta rămâne misiune scrisă
Misiune de tip apostolică
Pentru generaţiile viitoare
Să populeze universul
Cu poeme şi cu flori
Şi mai ales cu fiinţe umane
În viaţa cea de toate clipele
Doamne ajută-i permanent
Pe cei decişi să deschidă
Cu sau fără amendamente
Calea veşniciei peste ere

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (7 august 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarele X

Ura generează clar
ostilitate şi violenţă
după meteahnă străveche
transmisă consecvent
de multe generaţii
se amplifică pe traseu
mai rău decât coronavirus
exegeţi dau iama în cronici
căutând indicii
fără nici o perdea
prizonieri unor interpretări impuse
etalează interpelări
inspirate din date existenţiale
sentimente ce ricoşează din tâlcuiri
cu doză de subiectivism
în speţă după culoare politică.
normă obligatorie
impusă de propriul partid.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duplicate

Mielul blând
cică suge
la două oi
până la paşti
şi chiar după
unde-s doi
la putere
puterea se divide
şi scade
iar noi nu putem
sluji la doi domni
nici măcar
la două doamne
întrutotul.

poezie de David Boia (30 martie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbei

În zorii
acestei ere
am văzut
cum acei
porumbei
albi şi curaţi
în stoluri
să înălţau
în azur
invocând
tangibil
divinitatea
la orizont
ca nişte
poeme sacre
cu graţie
şi cu har
şi au ajuns
duios
de aproape

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (19 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!