Doina Bonescu

Albumul meu

izvorul meu e nesecat
din ani şi gânduri adunat
mereu voi spune o poveste
ce veselă sau tristă este

în dimineţi de toamnă reci
mă prinde bruma pe poteci
zăpezile când se topesc
cu soare cald mă învelesc

sunt când o pasăre măiastră
când dorul care-i stins în casă
ieri am fost floare pe câmpie
azi doar un puf de păpădie

adorm cu greu... mă năpădesc
adesea amintiri... şi-mi cresc
aripile cu negru-n vis
şi plâng când ochii am deschis

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alintă-mă...

alintă-mă puţin...
e-atât de greu?
aş vrea să simt
căldura mâinii tale
iti cer prea mult
si ti se pare
că nu-s ce-am fost?
adevărat...
dar a trecut o iarnă
o vară care a uscat
un fir de ghiocel firav
din ultima zăpadă
ce pot ca să-ti ofer acum?
doar gândul bun
si-un foc de lemn
ce luminează
si-alungă intunericul
din casă
alintă-mă un pic...
iti cer prea mult?

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă ipostază

Trece-un călător grăbit, fără mască, pălărie...
Din ce secol a venit?? N-a ştiut de pandemie?
Trece nor de ciori sub cer într-o mare gălăgie,
Speriate fiind în zori de atâta acalmie...

Trec şi eu cu pasul lent... pentru ce atâta grabă?
Ştiu că mă priveşti atent sub balconul de la stradă.
Mi-am pus astăzi şi mănuşi, "brumărel" zâmbet schiţează
-Te-am văzut pe internet dar în altă ipostază...

Râd şi eu... am haină nouă, vreau să m-asortez cu toamna.
Mi-am pus galben la şiret... de la vulpe am luat blana...
De umbrelă am uitat... sper să fie zi cu soare,
Şi-un albastru nepătat în a cerului culoare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă primăvară

aş vrea să plec...
ce mă reţine?
vreau ca răspunsul
să mi-l dai
dar taci
iar eu zâmbind îţi mângâi
părul cărunt albit de ani.
aş vrea ca să rămân
-de ce?
mă-ntrebi privind
prin geam afară
sunt îngheţat... adevărat...
dar sper
o altă primăvară
-am înţeles
eu îţi sunt toamna
iar tu doreşti din nou să ai
tulpină fragedă-n grădină
ce va-nflori în luna mai

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am citit

Te-am privit in ochi
Si am citit mesajul,
Un poem...
Un poem de dragoste
Cioplit cu vers duios
Pictat cu metafore
Înramat
Cu sclipiri de stele
Furate din noptile
Cand priveam cerul
Împreuna...
Te-am privit în ochi
Şi am citit.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat

Mi-am construit
în viaţă drum
N-a fost uşor
am râs... am plâns
Doar sunt un om

Am învăţat că în viaţă
Nimic
pe tavă nu e pus
Am învăţat
ca să muncesc.
Am învăţat să iert
Dar nu-i de-ajuns

Am învăţat să tac
Când...
n-am gândit destul
Am învăţat să-nvăţ
Ce n-am ştiut demult

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am revenit

Mi-e dor de tine şi de noi!
Mi-e dor de car cu patru boi,
De albăstrele şi de mac,
De cântecul de pitpalac,
De iazul ce ducea la moară
De casa de pe ulicioară....
De valea verde cu trifoi,
Mi-e dor de tine şi de noi.

Mă-ntorc avid de amintiri.
Mă-ntorc cu lacrimi în priviri,
În locul unde lampa-i stinsă
Şi iarba este neatinsă....
Cireşe-s pârguite-acum,
Încerc în pumn să le adun.
În colbul drumului pustiu
Am revenit, dar prea târziu.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambulanţa

Adorm adânc
Şi somnul e tăcere
O ambulanţă
Strigă într-un colţ
Nu pot să o acuz
De întâmplare
De vină sunt acei
Ce noaptea nu au somn

O voce-i cheamă-n cer
O alta iîn urgentaţă
Încât nu ştii nicicând
De este viu sau mort
Balanţa se înclină...
Tăcerea îşi reintră
În drepturile sale
La cei ce noaptea dorm.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Soarele timid răsare pe un orizont tăcut
Frigul mă cuprinde-n braţe tremurând cu un sărut
Strada este cam pustie rar vezi trecători pe drum
Iarna si-a intrat in drepturi, casele au coş cu fum

Pomi cu ramuri dezbrăcate, negri par bine bronzaţi
Părăsiţi fiind de frunze stau de vorbă ca-ntre fraţi
Mâine este Boboteaza, fiecare-şi face loc
Aşteptând apa sfinţită cu un fir de busuioc

Sfântul Ioan Botezătorul cu smerenie si har
Sărbătorile de iarnă le inchide in sertar
Zile trec si zile vin cu tristeţi şi bucurii
Anii se adună-n palmă şi vor fi doar amintiri

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

timpul trece
nu se-ntoarce
ce a fost...
este doar fum
o speranţă se preface
că e floare..
dar e scrum

amintiri
întorc pe deget
ba le-arunc
ba le adun
simt cum soare
învie afară
o viaţă în amurg

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!