Poezii de Doina Bonescu, pagina 39
Întoarcere
Sunt prizoniera
Gândului amar
Alunecand
Pe unda unui val
Tăcută..
Arini fosnesc
Deasupra mea
Si puntea veche
Scartaie si ea
Sub pasii mei...
Iti dau ce vrei
Sa pot sa fiu
Acel copil
Ce innota
Sub puntea
Care tremura
De rasul meu
Senin...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea
S-a întunecat afară, pică ploaia în cotlon.
Șura cade într-o rână și toate-s la unison.
Drâmba e pe raftul vechi, banița curge nițel,
Înșirând pe o cărare bob de grâu în firicel.
Stă hambarul gol-goluț, cocoțat pe doi butuci,
De sub el, un șoricel fuge iute spre uluci...
Un topor e ruginit, ferestrăul dinți nu are,
Locul lor e luat de-o drujbă, pusă și ea la păstrare.
Roaba este demontată, roata doarme pe lemnar,
Numai apa din fântână toarce fus în calendar!
Lângă seceră, în cui, văd potcoave de la cai
Și în tindă toamna-nșiră frunzele în evantai.
Lampa-i stinsă, deocheată, de-o vecină ce-a murit.
Cucuvelele, pe hornuri, țipă ceasul de sfârșit...
Pâlcuri vii de lilieci stau lipiți de ziduri ude,
Tâlvul plânge pe butoi dar bunicul nu aude.
O icoană și-un ștergar mă privesc, zâmbind, timid,
Și mă-ntreabă cum mă cheamă și de unde am venit...
poezie de Doina Bonescu din Scrisori pe frunze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

întrebări fără răspuns
Un crin galben, altul alb, or fi frați sau intâmplare
Răsăriți intr-o grădină inundată cu mult soare?
Un om alb si altul negru despărțiți printr-o culoare
Semn divin pune amprenta.... de ce oare?
Suflet bun si suflet rău, nici nu sti in care zace
Gând malefic se imbracă si-n petale si in ace?
După noapte vine zi.... după ploaie vine soare,
După viață ce-o mai fi.... si rămân cu o-ntrebare?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrusa
cu un curaj al inocenței deschid o ușă-n grup închis
-ești o intrusă... țipă unul, făr-a citi ce este scris.
fac pasul înapoi ca racul și mă gândesc de două ori
ce s-a-ntâmplat cu el săracul grăbit s-arunce cu noroi?
în cercul care se învârte în jurul singurei idei
el uită că trăiește-n lume și nu e singurul din lei.
dar îngâmfat peste măsură închide ușa dur în nas
-scrii cu majuscule domniță și nu păstrezi ritmul în pas
-te deranjează scrisul meu? nu sunt regină-ntre albine
dar nici nu am păreri de rău că eu scriu altfel decât tine.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitație
invitație la masă
mă surprinde chiar pe loc
-vrei să merg la tine-acasă?
n-ai cu cine da noroc?
-da... si nu este așa
o ușoară incercare
ca să vezi camera mea
câte candelabre are
-a... perfect... nu e nevoie
n-am nevoie de lumina
in balconul casei tale
pare a fi lună plină
-nu se poate.... toti vecinii
s-ar uita pe sub perdele
mâine toți pot a barfi
câte-n lună și in stele
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invizibil
Într-o seară m-a atins
gândul tău hoinar
și am tresărit...
În lumina
unui bec ecologic
am intins mana
spre gândul invizibil.
L-am pierdut
în intunericul nopții
o noapte în care
nu am dormit.....
Fâșii din sufletul meu
se risipeau
instantaneu
încercând
să aducă înapoi
gândul cel hoinar
care m-a atins
Invizibil in lumina
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipoteză
Ce faci iubire?
Doar gândul ti-l trimit
Aș vrea mai mult
Dar nu se poate
E timpul acesta
Așa hain
Mă-ncurcă ades in toate
Te-aștept iubire
Mult mi-e dor
Aș vrea să inotăm in mare
In valuri ce izbesc
Si cad
Punând sărutul la picioare
-Iubirea mea in ceas tarziu
Aș vrea să-ti fiu o ipoteză
Nu certitudine in gând
N-aș vrea să te trezești
Plângând
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți scriu
știu că mă citești în fiecare zi
suntem legați prin fire nevăzute
ale sufletului
nu știu cum te numești
nu știu unde locuiești
dacă ai un iubit
sau o iubită
dar eu îți scriu
în fiecare seară și dimineață
dacă îți aduc un zâmbet
sunt împăcată
dacă îți aduc o lacrimă
înseamnă că în viața ta
ceva mai doare
poate ne vom cunoaște
într-o zi....
nu vreau să fii dezamăgit
sau dezamăgită
nu sunt o floare
nici privighetoare
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți spun
îți spun adesea din gândurile mele
sunt triste uneori dar ce să fac cu ele?
în inimă le-adun dar nu mai găsesc loc
aș vrea să scap de ele dar unde să le-ngrop?
le-aș arunca în râuri să curgă-n alte toamne
le-aș arunca-n livadă, ascunse printre poame.
le-aș arunca în vale în fânul cel cosit....
se-ntorc iarăși la mine, nimic nu-i de găsit.
iar amintirea tandră, ce doare atât de mult
rămâne ca izvorul ce zilnic îl ascult.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc țara
Niciodată, nici acum
Nu voi fi o piatră-n drum
Pașii mei duc inspre soare
Zi si noapte călătoare
In fuioare pun poeme
Si-n priviri sclipiri de stele
Niciodată nu m-opresc
Zilele să-mi socotesc
Dragi mi-s munții cu poiene
Si parfum de sânziene
Dragă mi-e marea albastră
Drag si cerul de mătasă!
Doinele imi curg in sânge
Valul vremii rău mă strânge
Dar speranța nu mă lasă
Stă cu mine la o masă.
Sunt româncă din străbuni
Iubesc țara, oameni buni!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Doina Bonescu, adresa este:
