Poezii de Doina Bonescu, pagina 42
Lego
La căsuța cu petunii și miros de liliac
Ascult vantul care bate si un glas de pitpalac
Pașii tai nu-s pe alee, un zavor a ruginit
Țigla-i gata ca sa cada, hornul e putin clintit
Numai forile-n gradina cerul le-a udat cu ploaie
Și vor o fotografie, sugubeata si vioaie
La umbrar sub o rachită, musuroiul de furnici
Alertat e de prezenta unui mic pestrit arici
""Toate-s vechi si noua toate"spune Eminescu-n vers
Viața toata e un lego unde piese ai ales
Și-n final vine furtuna, se rup fire nevazute
Tu rămai ostatic vesnic amintirilor trecute.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniște
E liniște în casă,
Doar pașii mei
Îi dau acum viață
E liniște în jur
Doar vrăbiuța
Ciripește
Într-un prun
E liniște în ochii mei
Doar gândul bun
Mai strălucește-n ei
Atâta liniște
Mă doare...
Caut la soare
Alinare
Sunt eu și el
În curtea goală
Și vrea cu zâmbet
Să apară
În casa mea
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul din zori
Dintr-un hățiș de gânduri, lumină am văzut.
Lăsând în urmă totul... tot drumul străbătut,
Ciulinii prinși în păru-mi și ghimpi ce-au înțepat,
Eu te-am zărit pe tine în visul cel ciudat...
Îmi apăreai aievea, Luceafărul din zori,
Cu muguri verzi în raze si florile-n ninsori,
Venit cu miez de fructe la început de vară,
Și liniștea stăpână în inima-mi hoinară...
Bizar îmi pare totul... când ochii am deschis,
Erai chiar lângă mine și nu erai în vis...
Atât m-am bucurat... nici nu-mi venea să cred
Că macii-s încă roșii și tu ceva concret.
poezie de Doina Bonescu din O clipă doar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lume de copil
Puerilă și în șagă
Vorba mea timpul aleargă
Ca un puf de papadie
Raspandit pe o campie
Uneori mă las furata
De gândirea înțeleaptă
Dar cobor indat-senin
Într-o lume de copil
Acolo simt că mi-e bine....
Acolo sunt eu cu mine
Niciodată întristata
Doar iubirea, mama, tata.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumin paralele
trăim în lumi paralele
-crezi că există?
-eu da
la vedere pe stradă
în vorbe, în fapte
în versurile scrise
trecem unul
pe lângă celălalt
încerc o evadare
din lumea mea
-prea târziu
șoptește gândul
ai pierdut mult
a recupera, imposibil
nu mai ai timp
-Regret...
mi-aș fi dorit
să trăiesc în lumea ta
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina
la casa mea ușa deschid
pășesc agale, sovaind....
in jurul meu in plină noapte
aud doar vocea ta in șoapte
e atât de cald si-atat de bine
simt liniștea care revine
după un an ce a-mpietrit
o lacrimă la foc mocnit
e casa mea, ce dor mi-a fost
pierdută-n lume fără rost...
An Nou vreau să-mi aduci in dar
lumină-n inima de jar!
poezie de Doina Bonescu din Confesiuni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ochilor
Cuvintele sunt scrise, săgeata nu le arde
Si capul meu adoarme cu ochi inchisi pe carte
Visez o alta lume de dincolo de zid,
Ce-n cercuri se desprinde si-n urma lasa vid
In amorteala serii aud in soapta glas...
-In lunga noapte a iernii doar tu mi-ai mai ramas
Trezeste-te iubito, nu vreau ca sa te pierd
Din tot ce ma-nconjoara eu doar in tine cred.
Privirea inspre mine intoarce in tacere
Pastreaza-n ochi lumina, atat doresc a cere
Si daca bucuria ma duce in extaz
Voi prinde din cer luna și-oi pune-o în pervaz.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ta
tu ești lumina lămpii
care atrage fluturi
în jurul ei...
se rotesc într-un dans efemer
al destinului
și cad istoviți cu aripile arse
de lumina ta
în întunericul nopții
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina zilei
Mi-e dor de tine, mare, de valurile largi,
De soarele năvalnic pe care îl îmbraci,
În lungi sclipiri pe ape ce unduie ușor,
Acoperindu-mi pasul în vreme trecător...
Castele de nisip mi-am făurit ades,
Dorind vieții mele să-i pot a da un sens.
Corăbiile albe imi apăreau în vis,
Ducându-mă departe spre orizont deschis.
Cu albatroși în zare, cu perle din ocean,
Zburam fără de grijă, trecând din an în an.
Acum în vântul rece aștept cu nostalgie,
Lumina unei zile, prietenă să-mi fie...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini ucise
Am râs... si asta-i terapie
Intr-un tunel unde nu știe
Chiar nimeni, unde-i suspendată
O luminiță, mic brodată
Cu raze vii imaginare,
Speranța zilei următoare
Răsaduri de viață nouă
Si râdem, nu vedem că plouă.
Deasupra noastră a tuturor
Destinul e năucitor....
Un malaxor in care vise
Ascund luminile ucise.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Doina Bonescu, adresa este:
