Poezii de Doina Bonescu, pagina 58
Risipă de timp
Ample discuții sterile...
O noapte întreagă mi-au luat,
Nicicând nu ai fost lângă mine,
Când vifor aveam de-nfruntat.
Eram dezbrăcată de toamnă,
În unghi de vedere stingher...
Cu inima-n palmă și calmă,
Tu... anotimpul cu ger.
Să mergem așa mai departe,
Risipă-i de timp, n-are rost.
Nicicând n-ai crezut în dreptate,
Nicicând, alături n-ai fost...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România
Am un stil inconfundabil in a scrie poezie
Se perindă-n față oameni si o tonă de hârtie
In final țes o poveste despre ieri si despre azi
Despre norii prinși de cerul in albastru de topaz.
Pasul meu coboară munții si străbate lunca verde
Pasul meu trece pârâul, călcând pietre după pietre
Pasul meu nu-i șovăielnic nici când frigul mă cuprinde
Mă-ncălzesc cu vers fierbinte din o mie de cuvinte.
Port cu mine scris in sânge, gânduri care imi sunt dragi
România e Ardealul cu pădurile de fagi
România e Danubiu, delta si Moldova toată
România este marea, România mi-este vatră.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românie, țara mea
Ciutura de la fântână
N-o mai ia nimeni in mână
Astăzi bem toti apă plată
De se poate distilată
Nu e fotă, nu-i catrință
Nici macat si nici velință
Nu e in, nici borangic
Nici lână pentru ilic
De-mprumt avem azi tot
Chiar si vorba la robot
In engleză iti răspunde
Chiar de ești in vârf de munte
Românie, țara mea....
Ce frumos era cândva
Astăzi totul s-a schimbat
Chiar si garda la palat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să cred
a fi sau nu.... să cred in ce?
in ursitoarele din cer?
să cred că undeva există
un alter ego? un Dumnezeu?
să cred in ce? in viața mea?
azi e... și mâine nu există
si rai si iad sunt pe pământ
si intrebarea mea persistă
să cred in soare? se va stinge
să cred in spirit renăscut?
să cred in viața fără moarte?
să cred in ce? tot e pierdut...
să cred in timp? el se contractă
să cred in spațiu? e infinit
să cred in ce? privesc spre stele
sus e un cer... si jos pământ
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă cauți
să nu mă cauți... întâmplarea
a fost când eu credeam că-s moartă
dar ispășind pedeapsa vie,
am tras zăvorul de la poartă
să nu mă cauți prin pădure
tu m-ai găsit când rătăceam...
acum busola e la mine
și să mă cauți e în van
să nu mă cauți când e noapte
pe raza lunii alunecam...
am fost puțin descumpănită
acum privesc lumina iar
să nu mă cauți...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ți amintești
să-ți amintești de seara asta când bradul l-am împodobit
și am umplut cu vin paharul și gândul tandru nerostit
să-ți amintești de mâna care a mângâiat obrazul alb
și de sărutul pus în palmă mai scump decât un diamant
să-ți amintești când ani vor trece de ochii mei căprui închis
ce pleoapele-au lăsat să cadă când buze calde i-au atins
să-ți amintești... nu spun la nimeni a fost în seara de Crăciun
a nins... si fulgi din amintire vor fi purtați de vânt pe drum
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ți fiu în gând...
Iernile nu mă apasă.
Îmi țes ie de mătasă,
Să răsar în primăvară
Când zăpada-i pată rară,
Veselă, în pas sprințar,
Cu ochi de mărgăritar,
Să admir verde în munți
Și cerbii cu pașii iuți...
Să aud cucul cântând
Și să-ți fiu mereu în gând
Cu un vers ce-i curgător
Ca și apa de izvor!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvează-te
Salvează-te dacă mai poți
Viața asta este scurtă
Nu crede ce spun astăzi toți
Si-ncearcă -n vorbe să ascundă
Un adevăr?.... magie neagră
In alambicuri cu minciuni
Se toarnă și un strop de wisky
La frontiere cu furtuni
Salvează-te dacă mai poți
Să scoți din sânge adevăr
Când cu minciuni stropită-i ușa
Tratatelor din patru zări
Când crivățul bate din stepă
Si vin tornade din apus
Salvează-te copil al țării
Purtându-ți mândru capul sus
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărac bogat
Statutul meu nu imi permite
Ca să visez o zi fierbinte
Pot să te văd doar uneori
Așa... prin pagini de scrisori.
Te-ai consolat si nu mai speri,
Acoperi timpul cu tăceri...
O toamnă-ti bate lung in ușă
Si amintirile-s cenușă.
Sărac bogat cu ochii mari,
Pe fericire nu dai bani,
Nu poți s-o cumperi, nici s-o vinzi
Ți-e prinsă mâna in urzici.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săraca inima mea
nu mai vreau ceață și ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare și iarbă verde
unde dorul meu se pierde
vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar
vreau sărutul să mi-l dai
vreau în brațe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie
vreau și vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Doina Bonescu, adresa este:
