Poezii de Doina Bonescu, pagina 61
Și scriu și șterg
Și scriu și șterg
Ezitant
Gândul meu se apleacă
Ca o salcie pe mal
Sărutând bucuria vieții
Care tresare intre maluri
Real si efemer
În același timp
Aștept să-ți aud vocea
Venită de departe
Deschid ușa
Imi pare că aud pași
Nu-i nimeni
Doar vântul
Ezitant si real
Și scriu și șterg....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplă amăgire
Primăvara vine-ncet
Si se plimbă prin făget
Soarele-n mănunchi adună
Raze calde, vorba bună
Merg cu tine, pasu-i rar
Mogâldețe mici apar
Iarba cu căpșorul verde
Lunca-n depărtări se pierde
Ne intindem câte-o mână
Inima se vrea stăpână
O regină-n primăvară
Cum a fost odinioară
Dar pârâul imi șoptește
Nu-ncerca, ce-a fost nu este
Azi povestea de iubire
Este simplă amăgire
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinceritatea
-Sinceritatea-i necesară? Mă apelează un amic...
Privesc în ochii lui albaștri și-ncerc să mă adun un pic.
-Sinceritatea la paradă? Așa în văzul tuturor?
Nu-i șade bine dezbrăcată, cu vorbele mereu în zbor.
Dar dacă-n suflet te apasă ceva ce doare nesfârșit,
Sinceritatea face casă cu adevărul cel rostit...
Ea totdeauna e frumoasă ca floarea albă din cireși
Și poartă-n gânduri primăvara, te-ajută zilnic să zâmbești
Să n-o obligi mereu să spună despre albine ce roiesc,
Sau despre ploile acide ce în rafale o izbesc....
Și nici de nopți întunecate când singură a fost pe ram,
Să povestească doar de soare și fluturi ce-o iubesc spontan.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Șinele
Șerpuite doua șine
Lunecă pe o campie
Arcuite peste deal
Duc cu ele vis real.
Eu rămân pe un peron
Dezolant, noaptea în somn
Și cand dimineața vine
Gol e drumul fara sine.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare în decembrie
Admirată și aplaudată
La scenă deschisă
De sărbători
Pufoasă și ușoară
Cu dorința de iarnă lungă
Această zăpadă
Mă cuprinde în brațele ei
Șoptindu-mi în vis
- Când brândușele
Vor râde în soare
Noi ne vom topi împreună
Eu într-un râu
Tu în lacrimile
Celor care te iubesc.
..................................
Deschid ochii
Scutur visul
Brândușele au dispărut
Zăpada s-a făcut nevăzută
Ochii mei te caută
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare și viață
Sunt ca un copil
Care se joacă cu literele
Le adun in cuvinte
Ce zboară ca petale de flori
In vântul primăverii
Alerg să le prind
Și să le leg
Cu firul subțire
Al gândului meu
Intind mâna...
In lumina soarelui
Scânteiază aripile
Unui fluture
-Tu cine ești? il intreb
Și-mi zâmbește
-Sunt ziua ta de primăvară
Pe care incerci s-o păstrezi
Vie-n amintire
Din fluturi, petale....
Soare si viață!
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele
timpul trece ca un fulger..
azi e ieri... mâine e azi..
scutur zilele și anii
ca pe acele de brazi!
doar o clipă... am în față
o frumoasă zi de vară
când scăldată-n râul rece
eram jumătate goală...
a râs soarele la mine
jucăuș printre arini
-îți trimit razele toate
ia... și pune-le-n priviri
ia și râul... ia și munții..
țipătul de pițigoi
amintește-ți viața toată
că ai fost cândva cu noi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele
timpul trece ca un fulger azi e ieri, mâine e azi
scutur zilele și anii ca pe acele de brazi.
doar o clipă, am în față o frumoasă zi de vară
când scăldată-n râul rece eram jumătate goală.
a râs soarele la mine jucăuș printre arini
-îți trimit razele toate ia și pune-le-n priviri
ia și râul, ia și munții țipătul de pițigoi
amintește-ți viața toată că ai fost cândva cu noi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet și rondel
Pe pajiștea necontrolată
De sapă, greblă sau lopată
A inflorit si el timid
Prinzând fugar in labirint
De flori mărunte in buchet
O incercare de sonet.
Dar nu stia reguli precise
Si cum sunt rimele permise
Ceru indată ajutor
La clasici duși pe un covor
De stele-n cer si-apoi pictați
Pe vechi coperți, in raft, uitați.
Si a-nceput să-nvețe a scrie
Adevărata poezie!
Dar florile s-au supărat....
-Vino la noi pe inserat
Poet boem in arta scrisă
Si cu iubirea ta aprinsă
De orice verb, de orice ram.
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sora mea
Sub pleoapa cerului cernită
Singurătatea-și face loc
Rănită fiind la o aripă
La mine într-un colț de bloc
Încerc s-o consolez în grabă
- Îți dau un ceai sau o cafea?
Ea mă privește cam mirată
- Nu voi pleca, sunt sora ta.
Se pare... ai uitat de mine
În vara care a trecut
Dar vine toamna și mi-e bine
Aici la tine-n așternut.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Doina Bonescu, adresa este:
