Doina Bonescu

Spada

trecui râul jos în vale
pe o punte balansoare
era veche, lemn de nuc
construită de-un haiduc
ce venise dinspre munţi
să prindă domni cu bănuţi

greu sub cizma cea străină
şi cu inima haină
dar cu-o floare... floare rară
nu se face primăvară
aşa moşul povestea
şezătoare când era
serile de iarnă lungi
amintiri despre haiduci

apoi cântec, voie bună
chiar de-a fost cândva furtună
românul ştie să-nvingă
chiar de-a încălţat opincă

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sper

şi dacă ne vom întâlni vreodată...
întâmplaător în plină zi...
îţi laşi privirea aplecată?
sau pur şi simplu... vei zâmbi?

tu ştii... eu nu te-am uitat...
mesaje nu-tţi trimit demult
cuvintele rost nu-şi mai au!
dar te-am iubit... şi foarte mult!

de tine frunzele-mi şoptesc...
de tine îmi şopteşte marea
de tine stelele-mi vorbesc
cu tine-n gând e înserarea!

alt drum în viaţă mi-am croit..
dar nu-nteleg de ce acum
mă-ntorc în timp numai la tine
şi sper să te-ntâlnesc pe drum!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe furate

Voiam să fiu povestea ta
Pictată intr-o carte
Cu albul fulgilor de nea
Si zâmbetul din noapte.

Scrisori in gând ades trimit
Pe messenger, niciuna...
In orizont nemărginit
Se pierde-n ceruri luna.

Iţi sunt datoare un răspuns
Iţi voi plăti creanţe...
De vină-i timpul in apus,
El fură din speranţe.

poezie de Doina Bonescu din Izvor de gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spinul

mi-am prins inima în spin
şi mă doare şi suspin
doar zăpada e de vină
l-a ascuns sub o vitrină

n-am ştiut să mă feresc
nu ştiu să negociez
las o lacrimă să cadă
martoră pe balustradă
unde-am lunecat pe gheaţă
într-o zi de dimineaţă

spinul meu hai şi vorbeşte
spune ceva şi-mi zâmbeşte
fă-mi din zi un sfânt altar
şi din noapte numai jar

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spital

ne-am întâlnit
Intâmplator
intr-o rezervă
de spital
să schimb cu tine,
nu aş vrea
dar văd
cat Dumnezeu
Iti poate da
să duci povara
atât de grea
şi râzi glumind de ea.
durerea ta
n-o poate nimeni lua
tu ştii şi râzi de ea.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune, Toamnă

Toamnă... nu m-ai înţeles.
În culori galben intens,
Îmi trimiţi frunze-n covor,
De la geam în dormitor.
Mă trezesc, le dau afară,
Dar revin iarăşi spre seară.

Spune, Toamnă, ce-ai cu mine?
Ştii că vreau zile senine...
Trandafirii înfloriţi
Şi toţi pomii înverziţi.
Nu vreau note de Chopin
Nici noaptea să cos goblen.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea

privind ochii tăi albaştri
nu aş spune vorbe-n vânt
aş schimba polii magnetici
ai planetei zis Pământ

şi aşa-n degringoladă
te-aş fura în infinit
să nu prindă nimeni urma
să vadă când am fugit

cu sărut de foc în noapte
te-aş preface într-o stea
nemurire-ţi pun pe frunte
şi eu veşnic te-aş urma.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua

Întind o mână
Către cer
S-ating o stea!
E evident
N-ajung la ea...

Nu-mi pare rău
Am încercat

Eu n-am ştiut....
Nu era steaua mea
Ea aparţine
Altcuiva.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stilul de viaţă

Am stilul meu, nimic nu schimb
Nu vreau, nu pot si nici nu stiu
Ca sa privesc altfel in zori
La multi, grabitii trecatori
Care au gand departe dus
Si pentru ei desigur nu-s
Decat persoana oarecare
Venita-n drum din intamplare

Am stilul meu de-a exista
Si pentru nimeni n-as schimba
Nici vorba mea nealterata
Nici patima din gand curata
De a trai cinstit si drept
Chiar daca pasul mi-e incet

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

la margine de drum şi sat
în cimitirul vechi uitat
străinul intră aplecat
de ani...
la care cruce a-ngenunchiat?
şi care dor l-a îndemnat
să vină-n sat?
părea o umbră de demult
nimeni nu l-a recunoscut
dar întrebat
străinul a spus
- nu sunt străin... nu am fost dus
în fiecare zi în zori
cu gândul eu am fost la voi!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!