Doina Bonescu

Valsul primăverii

Clocoteşte primăvara, pâlcuri... pâlcuri de lumină
Ghioceii-şi pleacă ochii iar brânduşele suspină...
Colorate, parfumate, dornice de o iubire
Care să pătrundă-n suflet, prin toţi porii să respire.

Peste o pădure verde stă un soare filantrop
Tuturor imparte raze, care cad ca un potop
Si in toată a ei splendoare, primăvara cântă vals
Cu Chopin si cu Vivaldi sub un cer ca de topaz

Stau cireşii să deschidă floare albă si gingaşă
Cu o graţie sublimă si-o privire pătimaşă....
Pentru o simţire nouă renăscută-n mii de flori
Shostakovich si cu Strauss au adus in dar viori.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valul

Operat pe cord deschis
Valul mării lasă scris
Cu amprentă digitală
-Vreau să mai trăiesc o vară!

Perfuzat cu sentimente
Parafat de rezidente
Cu triumf in jugulară
-Vreau să mai iubesc o vară!

Vine toamna nechemată
De o sepie pictată...
Valul s-a izbit de mal
Si s-a spart ca un cristal.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valul vieţii

noaptea e un sfetnic bun
gândurile îmi adun
valul vieţii azi mă urcă
mâine mă-nveleşte-n undă

şi astfel ochii-mi ridic
doresc totul sau nimic?
lupt sau stau în aşteptare
ce-o da Domnul la-ntâmplare?

greu de zis... greu de făcut...
nu-s din lemn şi nici din lut
am o inimă ce bate
şi voi merge mai departe.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vatra

risipită printre pagini, adunată din poieni
viaţa-şi duce existenţa trăind azi, uitând de ieri

si-n efervescenţa zilei toate sunt cu dus -întors
numai timpul implacabil zboară ca un albatros

vine seara, vine noaptea, înc-o dimineaţă iar
raze trec printr-o fereastră, zile trec în calendar

şi nu-mi pasă şi nu doare, răni demult s-au vindecat
vreau numai sclipiri de soare, cer albastru nepătat

vreau să văd livezi cu pomi, primăvara înviată,
lunca verde la Ampoi şi pe mama lângă vatră.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul

Si mi-am pus pălărioară
Roşie ca o petală
Intr-o zi de primăvară!

Si mi-am pus pantofi cu toc
Ani si zile să intorc
Când aveam soare de foc!

Si mi-am pus cercei, cireşe
De nimic să nu imi pese,
Să iubesc clipa ce este!

Si mă duc pe o cărare
Numai zâmbet, numai floare,
De ciudă vecina moare.

Dar vecinul imi zâmbeşte...
-Hai cu mine sus pe creste
Si imi spune o poveste!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei fi

A spus odată cineva.....
-Vei fi cea mai frumoasă stea,
Un vis ascuns al tuturor
Celor ce-n suflet poartă dor.

Vei fi pe-un drum al năzuinţei
Spre fericirea-naltă a fiinţei,
Care rabat nu o să facă
Păşind mereu pe calea dreaptă.

Vei fi pe-un drum ce n-are văi
Nici neguri, umbre pe cărări
Vei fi pe culmile cu soare
Făr-arabescuri de ninsoare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers aprins

Din depărtari spre mine vin
Mici bucurii sau un suspin
Le-adun din spaţii ancestrale
Le risipesc apoi în vale

Voi duce mai departe-n timp
Fără să cer nimic în schimb
Izvor de gând fără oprire
În vers aprins de poezie

Strălucitoare nestemate
La uşa ta cândva vor bate
Voi fi poate demult plecată
Lumina cerului uitată.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers nostalgic

De-ai fi un fir de păpădie
Sau poate-o pasăre pe ram
Ţi-aş scrie versuri numai ţie,
Mereu aproape să te am...

Dar sunt şi eu un suflet care
Tânjeşte după glas duios
Când luna merge la culcare
Şi crinii lasă ochi în jos...

Dacă-aş putea ţi-aş prinde zborul,
În cuib de vise l-aş opri.....
Să-mi fie mie doar izvorul
Ce-alungă-n zori melancolii.

poezie de Doina Bonescu din Nostalgie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset

Spunea poetul obosit
-Voi nu aţi inţeles nimic
O poezie vrea să fie
Cea mai inaltă terapie
O formă de comunicare
De la valoare la valoare

-E greu a digera maestre
Nu pot fi toţi vulturi pe creste
Există jos grădina plină
De flori iubire si lumină
Din bucurii mici fac buchet
Si-l inserez intr-un verset

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul meu

versul meu îţi iese-n cale
ca şi râul jos în vale
când mai cald... când îngheţat
in cuvinte încrustat

versul meu ştie s-aline
multe lacrimi si suspine
el tot varsă în peniţă
şi simţire şi dorinţă!

poate fi şi un regret
rană ce-i ascunsă-n piept
versul meu ce-i pus în carte
vremea-l duce mai departe.

poate timpul infidel
va uita cândva de el
dar acum este prezent
el vă cheamă.... eu v-aştept!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!