Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Dumitru Găleșanu

Poezii de Dumitru Găleșanu

Gândul

Fior pătruns de bruma tomnatică a firii –
sălbatică risipă de energii latente...
sămânță încolțită în matricea gândirii –
o chipuire-a humii prin clipele ardente.

E gândul
o lumină
mai repede
sau foc nestatornic –
prin care se-arată
viața-n limba de ornic,
oglindă întoarsă
a florilor
și-a pomului-pom,
prin el
se-mplinește vecia
și o m u l
plăpândul –
în om.

poezie de Dumitru Găleșanu din Emoții în Multivers (25 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru GalesanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De profundis

Chiar
dacă plouă afară,
în
tainicul
miez-al simțirii
cu soare
iubirea o ai înde-profund poleită...
în strai
de lumină,
etern
răbdătoare,
cum ruga de seară
prin ființa sleită:
Ave Maria,
străluminare!

poezie de Dumitru Găleșanu din Fugă spre roșu (aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru GalesanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Limerick

"Dumnezeu nu joacă zaruri" –
nu iau în deșert cărările Domnului,
Eu doar visez cu trupul inert-infinit
prin grădinile
somnului(...),
Iar undele versului meu
donquijotești-charismatice
Sunt ▫ în absurd: fantomatice
linii de câmp,
bucle sau corzi,
noduri-verigi
sau ecuații
dogmatice –
Eviscerări
holografice,
scrise-ntr-o
latice-matrice.

poezie de Dumitru Găleșanu din Addendum, după Albert Einstein (aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru GăleșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiSunt disponibile și textele în engleză și italiană.

Zeno cuantic

Versul meu?
– un fel de apă vie,
o transcendere-a ființei dinspre filosofie.

În logica binară a existenței,
asumându-și inerent spectacolul imanenței,
pe calea undelor gravitaționale – arhetípale
ia formă de conuri de lumină dureros de reale,
îns㠖 din miezul conceptelor simple, atemporale,
având știința acută a (s-)ensului
cu propria ființă urcând
pe scara infinită
a universului,
ca un gest
ritualic –
versul meu
dezlimitează învolt
mirajul obiectiv al cuvântului –
întruchipări în spațiu și timp ale gândului,
astfel încât față-n față cu viața, dedalic,

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Tratat pentru nemurire (13 septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru GăleșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Erijat în instanță de judecată

Pe globul ocular
al creierului minții,
într-o agonie celest㠖
din răsputeri alergau elementele firii
într-un exercițiu de zbor ireversibil,
asemenea gândului celulele mele
din trupul iubirii comprehensibil,
într-o alegare nebună spre viitor
se-nghesuiau să răsară-n decor
cum însăși ideea de zbor, particule grele –
prin vămile-albastre se sfâșiau între ele
cu buzele, cu limba, cu dinții.

Într-un limbaj universal
se-ngemănau între ele,
devenind nebuloase de stele
cuvintele tale – cuvintele mele,
grațioase tăceri sau iluzii sonore,
exacerbare de cântec pus în surdin㠖
într-un echilibru fragil: oglinzi incolore,

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Însemnele materiei (august 2013)
Adăugat de Dumitru GăleșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Materia trează

Materia trează sufletul ne veghează
și pomii ostenesc să dea-n floare
planeta albastră sub unicul soare –
iubirea măiastră din genunea albastră.

Cum un cuvânt
cândva nerostit,
prin noi răsărit
și unicul soare ne va fi asfințit,
ca pomii dați în floare –
albastră ninsoare
de la infinit la infinit.

Materia trează
sufletul viu ne veghează
cu genunea albastră,
iubirea măiastr㠖 unicul soare
adâncului omului fără sfârșit,
cel carele încă deodatŽ răsărit,
ca un cuvânt dintr-un timp nerostit,

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Pe corzile luminii (octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru GalesanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aidoma scribului

Poíesis-ul duhului sfânt –
din cartea cunoașterii
celor ce sunt pe pământ,
prin rostiri genuine a fost statornicit în cuvânt.

Rugă, șoaptă, verset, blestem,
totul în tot cu parfum de poem,
amintind lumii trecutul –
în sunetul vieții boem.

Aidoma s c r i b u l u i,
ascultând chemările timpului,
totul îmi pare un miraj al cuvântului scris –
autopoíesis între veghe și vis.

Un spațiu al memoriei
deopotrivă oniric- sanguin-al istoriei –
locuind cuvântul mirabil nenumărabil:
poíesis-ul duhului întrupat lumină și har;
rămas spectator la comedia umană,

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Estetica luminii

Lumina
ca formă de viață și armonie,
umplându-ne simțurile cu veșnicie –
numai un artist vizual,
numai el poate să știe
ce înseamnă această colosală tărie.

Lăsând în urmă departe
îndoiala ce ne urăște de moarte,
atunci când vom deschide o carte,
în fiecare gând –
noi fi-vom deja
unul și-același cu orizontul sensibil,
cu abundența de lucruri,
pătimiri și valori,
de poeți numite frumos inteligibil.

În logica inimii
trăim și gândim: din străvechimi
numai prin ea cunoscându-l

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călător de adevăr

Călător de adevăr,
un avatar voalat-al ființării
din pulberi de stea –
învăluit în azur – se rostea:
Cine – ce este Marele (Z)eu?!,
A-tot-Ființa ce este?...
nemuritorule Spirit:
eternul Ție închin!,
Aici-și-Acum –
pe pământul făgăduinței –
în veci poemul iubirii
își întemeiază ființa Sa,
Amin!

poezie de Dumitru Găleșanu din Ante*metafizica (29 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru GăleșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De-am să trec în amintire

De-mi răsar în amintire holdele de grâu,
valuri blonde mă inspiră unduirii-eterne,
cântul pasării: câmpia – mare în desfrâu,
sudul zilelor de taină între noi îl cerne(...)

De mă uit în adâncimea gândului: un râu
care fulgeră nemoartea – anii mei petreci,
și am chipul tău ca marea spicelor de grâu:
o icoană, ce mă fură timpului – de veci!

De-am să trec în amintire,
te voi știi mereu
sol fertil pentru iubire –
marea mea de dor!,
vise blonde te vor cerne –
tânără(...)
când,
eu –
pescărușilor
uitării

[...] Citește tot

poezie de Dumitru Găleșanu din Emoții în Multivers (25 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru GalesanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Dumitru Găleșanu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Subiecte de interes

Fani pe Facebook