Edgar Lee Masters

Lydia Humphrey

Du-te, vino; du-te, vino la şi de la biserică,
Întotdeuna cu Biblia sub braţ,
Până am îmbătrânit şi mi s-a albit părul;
Necăsătorită, singură pe lume,
Găsindu-mi fraţi şi surori în congregaţie,
Iar copii în biserică.
Ştiu, unii râdeau de mine şi mă credeau ciudată.
Cunoşteam sufletele de ulii care zburau sus pe cer în lumina soarelui,
Deasupra turlelor bisericii, luând biserica în râs,
Dispreţuindu-mă fără să mă fi văzut.
Însă, aşa cum aerul din înălţimi era dulce pentru ei,
Aerul din biserică era dulce pentru mine.
Era viziunea, viziunea, viziunea poeţilor
Într-o formă democratizată.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mabel Osborne

Florile tale roşii, frumoasă muşcată, stau căzute
Într-o tăcută reverenţă printre frunzele verzi!
Dar tu nu ceri apă.
Tu nu poţi vorbi!
Tu nu trebuie să vorbeşti –
Toţi ştiu că tu suferi de sete
Şi, totuşi, nu aduc apă!
Ei trec pe alături, spunând:
"Muşcata are nevoie de apă."
Eu aveam un prea plin de bucurii de împărtăşit
Şi-mi era dor să-mi împart fericirea cu tine,
Eu, care te iubeam, Spoon River,
Şi care tânjeam după dragostea ta,
M-am ofilit sub ochiii tăi, Spoon River –
Însetată, însetată,
Prea amuţită în puritatea sufletului pentru a-ţi putea cere dragostea;
Iar tu ai ştiut şi ai văzut cum mă sting în faţa ta,
Ca această muşcată pe care cineva a plantat-o peste mormântul meu
Şi a lăsat-o să moară.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magrady Graham

Spuneţi-mi, a fost Altgeld ales guvernator?
Când se simţea deja prosperitatea adusă de profituri
Şi când Cleveland-ul a început să se dezvolte, întinzându-se spre est,
Era de acum prea mult pentru tine, biată inima bătrână
Care ai făcut atâtea eforturi pentru democraţie
În lungi, prea lungi ani de înfrângeri.
Şi, asemeni unui ceas peste care s-a aşezat uzura,
Ţi-am simţit bătăile mai plăpânde, până când te-ai oprit.
Spuneţi-mi, a fost Altgeld ales?
Şi ce a înfăptuit?
I-au dăruit capul pe tipsie unei dansatoare
Sau a triumfat pentru binele poporului?
Întreb, pentru că atunci când l-am văzut
Şi i-am strâns mâna
Ochii lui albaştri, senini şi copilăroşi,
M-au mişcat până la lacrimi –
Plutea în jurul lui un aer de eternitate,
Precum lumina aceea rece, proaspătă şi clară care se străvede în zori
Deasupra culmilor!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marie Bateston

Ai remarcat mâna sculptată Cu indexul îndreptat către cer.
Aceea este direcţia, nici o îndoială.
Dar cum ar putea cineva să o urmeze?
Este bine, într-adevăr, să te abţii de la crimă şi adulter,
Să ierţi aproapelui, să faci bine celorlalţi, să slujeşti Domnului
Fără să-ţi faci chip cioplit.
Dar, până la urmă, toate acestea sunt doar mijloace exterioare
Prin care, de fapt, îţi faci ţie un serviciu.
Esenţa interioară este libertatea,
Este lumina, puritatea –
Eu, de altfel, nu mai pot face nimic,
Dar tu caută şi găseşte esenţialul sau ratează-l, conform viziunii tale.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nancy Knapp

Well, chiar nu înţelegi că aşa trebuia să se întâmple?
Noi am cumpărat ferma cu partea lui de moştenire,
Iar fraţii şi surorile îl acuzau că învrăjbise
Mintea tatălui său împotriva celorlalţi.
Proprietatea aceasta nu ne-a adus niciodată linişte.
Antraxul ne-a ucis vitele, iar recolta a fost slabă.
Trăsnetul ne-a ars hambarul.
Pentru a scoate-o la capăt a trebuit să ipotecăm ferma.
El devenise tăcut şi tot mai plin de griji.
Pe urmă, câţiva vecini au refuzat să ne mai vorbească
Şi ţineau partea fraţilor şi surorilor lui.
Orice aş fi încercat, nu era loc de întors, aşa cum cineva,
În alte condiţii şi altă vreme, ar fi spus
"Nu conteaza, ăla şi ăla sunt prietenii mei – sau trece şi asta,
Hai, să fac o călătorie la Decatur să mai uit de unele şi altele."
A mai venit şi duhoarea aceea îngrozitoare care a infestat camerele.
Aşa că am dat foc aşternuturilor şi bătrâna casă blestemată
A sfârşit într-o vâlvătaie de flăcări,
În vreme ce eu dansam în grădină fluturând braţele,
Iar lui îi curgeau lacrimile ca unui juncan după castrare.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscutul

Voi cei cu aspiraţii înalte, ascultaţi povestea necunoscutului
Care zace aici fără o cruce la cap.
Pe când eram un copil neastâmpărat şi lipsit de griji
Hoinărind cu arma în mâna prin pădure,
Lângă conacul lui Aaron Hatfield
Am împuşcat un şoim care se oprise în vârful
Unui copac uscat. A căzut cu ţipăt gutural
La picioarele mele, cu aripa ruptă.
L-am pus într-o colivie
În care a trăit multe zile cârâind duşmănos spre mine
Când îi dădeam să mănânce.
Zilnic caut prin coclaurile Iadului
Sufletul şoimului
Pentru a îi oferi prietenia
Unuia pe care viaţa l-a rănit şi i-a barat drumurile.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaks Tutt

Mama era militantă pentru drepturile femeii,
Iar tata un morar bogat din London Mills
Când tata a murit, am plecat să văd alţi oameni şi alte ţări
Am călătorit prin multe ţinuturi. Am văzut ruinele Romei
Şi ruinele Atenei, şi ruinele Thebei.
Am stat sub lumina lunii printre necropolele de la Memphis.
Şi o voce din slavă mi-a spus:
"Distruge Injustiţia şi Neadevărul,
Purcede de-acum înainte să predici despre Justiţie! Despre Adevăr!"
Şi m-am grăbit să mă întorc la Spoon River
Să-mi iau rămas bun de la mama înainte de a-mi începe lucrarea.
Toţi au văzut o lumină ciudată în ochii mei
Şi câteodată, când vorbeam, descopereau
Ceva din ceea ce creştea în mintea mea.
Apoi, Jonathan Swift Somers m-a provocat la o dezbatere
Pe subiectul ( eu fiind avocatul eroului negativ ):
"Pontius Pilat, cel mai mare filosof al lumii ".
Dar el a câştigat disputa spunând la urmă,
" Înainte de a reforma lumea, d-le Tutt,
Te rog răspunde la întrebarea lui Pontius Pilat:

[...] Citeşte tot

poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ollie McGee

Aţi văzut mergând prin oraş
Un om cu ochii plecaţi şi cu faţa pustiită?
Acela este soţul meu care, printr-o secretă cruzime
Niciodată să fie dezvăluită, mi-a furat anii tineri şi frumuseţea;
Pentru ca la urmă, ridată şi cu dinţii galbeni,
Şi cu mândria rănită, şi în ruşinoasă umilinţă,
Să cobor în mormânt.
Dar ce credeţi că macină acum inima soţului meu?
Chipul pe care l-am avut-o şi chipul pe care mi l-a făcut el!
Asta îl va trage spre locul unde zac.
De aceea, în moarte, sunt răzbunată.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onorabilul Henry Bennet

Niciodată nu mi-a trecut prin cap,
Până în ziua când eram aproape de sfârşit,
Că Jenny îmi dorea, cu inimă plină de ură, moartea.
Eu aveam şaptezeci de ani, ea treizeci şi cinci;
Ajunsesem o umbră de om încercând să-mi îndeplinesc datoria de soţ
Faţă de Jenny, Jenny cea roză şi plină de viaţă.
Dar toată înţelepciunea şi rafinamentul minţii mele,
O lăsau, de fapt, rece.
Mai mereu pomenea de forţa uriaşă
A lui Willard Shafer, şi despre nemaipomenitul fel
În care odată, la Georgie Kirby's,
A scos singur o maşină din şanţ

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onorabilul Henry Bennet

Niciodată nu mi-a trecut prin cap,
Până în ziua când eram aproape de sfârşit,
Că Jenny îmi dorea, cu inimă plină de ură, moartea.
Eu aveam şaptezeci de ani, ea treizeci şi cinci;
Ajunsesem o umbră de om încercând să-mi îndeplinesc datoria de soţ
Faţă de Jenny, Jenny cea roză şi plină de viaţă.
Dar toată înţelepciunea şi rafinamentul minţii mele,
O lăsau, de fapt, rece.
Mai mereu pomenea de forţa uriaşă
A lui Willard Shafer, şi despre nemaipomenitul fel
În care odată, la Georgie Kirby's,
A scos singur o maşină din şanţ.
Aşa că Jenny a moştenit toată averea mea şi s-a măritat cu Willard –
Bruta aia cu muşchi! Sufletul acela de clown!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!