Edmond Ioan Siladie

Vis sau realitate?

Mă plimb încet, pe pasarelă
Gânditor, în densa beznă,
Cobor pe trepte, mă-ndrept spre casă
Liniştea din jur mă apasă.

Mă loveşte-un junghi, nu e de bine
Aleargă coşmare furioase după mine,
Dar îmi revin, mă calmez
Şi încep să reflectez.

Ajung acasă, sunt liniştit,
Am ajuns într-un sfârşit,
Beau din ceai, şi mă gândesc
Să adorm, sau să mă trezesc?

poezie de Edmond Ioan Siladie (6 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi ploioasă-n cimitir

Din groapă sare un harleţ
Urmat de o lopată,
Un cioclu trist stă rezemat
De pământul rece-n groapă.

Ploaia cade fără oprire,
Peste lespezile grele, negre,
În pomii goi se bat corbii de zor
Cântând cu ciorile în cor.

Şi tristul cioclu pleacă spre casă,
Copii pe drum îl tachinează...
El le doreste, fără a le purta pică
Acolo unde el lucră, acolo ei să se ducă.

poezie de Edmond Ioan Siladie (2 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii pe fază

Fii atent, fii pe fază
Răul pândeşte orice greşeală.

Când pelteaua se lungeşte
Fugi cât ai zice "peşte".

Cât încă mai poţi, plimbă ursul
Altfel vei vizita în curând "Paradisul".

Fugi dacă poţi din casă mai iute
Altfel tavanul se surpă pe tine.

Când ai scăpat, stai liniştit
În realitate, te-ai prăpădit.

Vin după tine, şi nu e de bine
Nu poţi fugi dintre ruine.

Ziua se stinge, noaptea soseşte
Sus pe cer Luna luceşte.

poezie de Edmond Ioan Siladie (8 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!