Ella Poenaru

Ultima Danaidă

Îmi cutreieri prin gânduri
ca un centaur plictisit
prin holde de nimfe pubere –
Un fior de plăcere
ca o săgeată trasă la întîmplare
îmi înţeapă călcâiul apoi urcă pe pulpe
Înainte de a bea licoarea cea neagră
te-nvelesc cu tăceri de crepuscul,
te sting cu şoapte neclare...
Uitarea – complice, prietenă –
te acoperă cu pânzele tuturor păienjenilor
ce ţes neîntrerupt
în sarcofagele mirilor Danaidelor.
Limba se întoarce vorace
după sărutul de rămas bun
după sărutul de bun venit
ce uneori mai au
acelaşi gust uşor acid
Sânii dospiţi de arşiţa nopţii
devin muşuroaie din care

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul nopţii de mâine

Visez că visez... nu-i noapte ca mâine,
Somnul perfid a scos din joben
O floare, un vîrcolac si un câine –
Şi iar îşi începe dansul obscen.

În visele mele singură-s mereu,
Mă tot plimb goală pe peroane de gări –
Uneori mai port o şapcă de jocheu
Ducând timpul la trap între două plecări.

Pe strada prunciei căluţii de lemn
Mă petrec tăcuţi ca-ntr-un film vechi voalat,
Parcul de lângă şcoală ne face semn –
O inimă arsă pe-un copac uscat.

Tot ca prin vis mai zăresc în distanţă
trase de-un car cu ferestre zidite
toate iubirile fără speranţă,
toate dorinţele neîmplinite...

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!