Poezii de Emil Brumaru, pagina 5
Bocet de adult
Mă culc noaptea-n pături grele,
Mă scol ziua tot sub ele,
Vai de cafelele mele!
Că am devenit lucid
De zăresc omul prin zid
Și-n ceasul de masă vid.
Și am început s-aud
Fluturii mari cum asud
De spaimă-n aerul crud.
Și-n nară-mi vine-un miros
De suflet întors pe dos
În mujdei și cu mult sos.
În schimb piatra-i fără must,
Roua-i zaț, crinul prea-ngust
Și ce gust are alt gust.
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Opere III. Cersetorul de cafea" de Emil Brumaru este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la O să mai putem vreodată...
O să mai putem vreodată
Să trăim frumos și sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ?
O să ne mai poarte boarea
Raiului ce l-am pierdut,
Ca pe-un flutur, fericirea,
Printre îngerii plângând
Fără să deschidă gura,
Doar cu lacrima strigând?
Să ne-ntoarcem iar în pura
Poveste de la-nceput?...
O să mai putem vreodată
Să trăim frumos și sfânt,
Când din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pământ? (poem inedit)
poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (și 2 poeme inedite) (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecuson
Îți trimit un ecuson,
Cel mai gingaș și mai trist.
E barat cu bulion
Și-n triunghiul de deasupra
Are-un melc cu crucifix
Care ține pe un corn
Patru fluturi ce-și beau supa
Cu cravatele la fix.
Iar în cel de dedesubt,
Lâng-un domn cu portocală,
Două râme pentru supt
În clipe de plictiseală.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt chelnerițe blonde printre șprițe
Sunt chelnerițe blonde printre șprițe.
"Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim
Să se desfac-aprinse la bluzițe
Și sânii lor cu bumbeleu infim
Și iz de leuștean și romanițe
Să ni-i cedeze dulce să-i iubim.
Sunt chelnerițe blonde printre șprițe.
"Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim!
Și discutând cu ele gogorițe
Și bazaconii, după kilul prim,
Le-aplaudăm când fac din șolduri fițe
Și cu delicatețe le ciupim
Pe chelnerițele de printre șprițe...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu
De dimineață până seara
Visez la șoldul tău, Tamara,
Cel greu și alb ca un nămete,
Scos de sub rochii pe-ndelete
Și tăvălit pe largi divane
Ca-n basmele aliotmane.
De dimineață până seara
Visez la șoldul tău, Tamara,
Cum să-i gust tainica dulceață,
Când o să-l iau, pios, în brațe,
Iluminat, ca pe-o icoană,
Spre-a-mi mântui viața-mi vană.
De dimineață până seara
Visez la șoldul tău, Tamara,
Lin răsfoind și monoton:
Baudelaire, Verlaine, Lautreamont,
Rimbaud, Nouveau, Apollinaire;
Ei n-au văzut ce tu-mi oferi!
[...] Citește tot
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum greșit
Drum greșit, drum greșit,
Pentru ce te-am mai pășit?
Cu talpa te-am pipăit,
Drum ferit, drum peticit.
Sufletul mi-am dus, pripit,
Pe muchea ta de cuțit,
De-aici pân` la infinit,
Drum topit în colb clocit.
Drum greșit, drum greșit,
Pentru ce te-am mai găsit?
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubitei ce-și plimbă flambat în aer lenjeria
Mi-ai fluturat sutienul pe la nas
Și ai plecat. Sânii-au rămas un vis.
Al sufletului meu de înger gras.
Apollinaire lui Lou-îi scria precis
Ce locuri dragi topește-n catifea
Cu gura-i grea de crin pios deschis
În amintirea raiului. Ci-abia
Mă-ncumet eu să-ți pup fusta pe-abis.
Mi-ai fluturat sutienul pe la nas
Și ai plecat. Sânii-au rămas un vis.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Distrugerea fluturilor
Printre multe, dulci virtuti
Ai si-aceea să săruti
Pe ochi fluturi surdo-muti,
Rătăcind din miez în miez,
în sălbatice cirezi,
înspre-amurg dinspre amiezi,
Si să-i pipăi între-aripe
Pînă ce încep să tipe.
De plăcerea clipei tiple
în care trupul si-l frîng.
Apoi vin rîme si-i strîng
Sub pămînt, în raftul stîng...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet de adult I
Poate c-ar fi trebuit,
De cât sunt de amărât,
Să-mi dau drumu-n infinit
C-un flutur legat de gât.
Vai de păpădia mea
Ce-n abis se scutura
Suflată de oameni răi,
Reparată hăi!
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tamaretă de fecioară
Ea are sânii doldora de spaime
Că nu vor fi prea bine sărutați
Și dacă nu o pupi te iau la palme
Toți Spiridușii munților Carpați!
Ea are-un șold ce-i dă pe blegi la naiba,
De nu mai știi sub fusta ei ce este:
Drac despicat în două cum e roaiba
Sau înger pus pe șotii și pe feste.
Și totuși, Doamne!, dânsa e virgină,
Și-i singură, și-i tristă, și-i lalea.
O, suflete, mângâi-o pe botină,
Lângă blacheu, îndrăgostit lulea!
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Emil Brumaru, adresa este:
