Eugenia Calancea

Nostalgii de toamnă

Mergând desculţ-acum prin iarbă
Aş vrea ca soarele să fiarbă,
E cam târziu, dar timpul mai încearcă,
Să ne mai cuprindă cu căldură oleacă.

Vezi frunzele ce cad din mesteceni
Şi-ţi aminteşti de "Ce te legeni",
Stai şi asculţi un cântecel sublim
Şi corzile sufletului răscolim.

Dansezi apoi peste struguri de soi,
Atunci când petrecerea e-n toi,
Eşti curcubeu şi soarele e la asfinţit,
Ai vrea să fie vară la nesfârşit.

Nu vreau să pleci vară de lângă mine,
Aura ta caldă să fie şi azi şi mâine,
Să mă-nconjori cu căldura ta,
Cu copacii, florile şi mireasma ta.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (24 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă lăsa

Cu fruntea mea sprijinită în degetele tale
Alungi tristeţea mea şi lacrimile mele.
În ochii tăi tu aduni multă melancolie
Cântând îmbrăţişarea ta c-o vagă melodie...

În jurul meu s-aşterne singurătatea,
Dar văd cerul ş-aş vrea să-mi aleg o stea.
Chear singură de-aş fi pe a mea baricadă
Când alţii vor capul să-mi cadă.

Şi-acum, când cade seara din cerul luminos
Tu mă strângi lângă tine, urzind un vis frumos.
Îţi spun, nu mă lăsa aşează-mi-te-alături
Şi ţine-mi capul strâns ş-apoi să m-acoperi.

poezie de Eugenia Calancea (20 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu renunţa la iubire

Învaţă să te iubeşti pe tine
Că-n viaţă ai o misiune
Şi inima ta poate face o minune,
Să iubească pe cineva din astă lume.
Lasă-ţi sufletul s-alerge
Fă o relaţie sănătoasă şi înţelege,
Că ai această libertate
Ce-ţi umple gândurile-n noapte.
Poţi să ai mai multe încercări,
Ce s-au terminat cu dureri,
Dar nu renunţa la iubire,
Că iubirea e plină de mistere
Şi uneori sufletul poate să râdă
Să laşi greşelile să se ascundă
Şi să pleci în vârf de munte
Cu un partener gândindu-te.
Rupe vraja cu un fulger
Şi lasă-te-n mâna unui înger
Ce are-un suflet ce iubeşte
Şi de rele te păzeşte.

poezie de Eugenia Calancea (17 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt femeia rea

În gândul tău eu sunt femeia rea,
Dar tu eşti bărbatul bun din viaţa mea,
Ce fac ca din drum eu să te-opresc
Că viaţa mea eu vreau să-ţi dăruiesc.
Voi spera şi vreau să îndrăznesc,
Să fac lumină-n sufletul tău şi să te iubesc.
Vreau să-mi spui draga mea sau scumpa mea
Şi să nu mă poţi uita.
Am lacrimi de durere că-mi este destul de rău,
Dar tu eşti în gândul meu mereu
Şi nu vreau să ai sufletul trist,
Că eu nu sunt femeia rea şi-n durere eu încă exist

poezie de Eugenia Calancea (10 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te mai gândi

În spatele oricărei îndoieli
există o teamă de necunoscut.
În spatele fricii se află un trecut,
ce a fost trăit sau a fost un vis.
În spatele unui trecut,
există remuşcările unui trecut regretat.
În spatele regretelor şi în spatele remuşcărilor,
totuşi, există îndoieli că putea fi mai bine.
Fă-ţi călătoria şi nu te mai gândi,
altfel vei fi turist intr-o viaţă
pe care nu o simţi a ta.

poezie de Eugenia Calancea (16 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau durere azi

Azi, nici o durere nu vreau şi nu va fi,
Noaptea a trecut şi-acum i-o nouă zi
Puterile-mi revin şi las durerea toată,
Undeva în drum şi nu-i deschid vreo poartă.
E-o zi cu veselie, dar nu-mi ridic privirea,
Nu vreau ca azi să cunosc amăgirea,
Aş vrea ca în lumină să fie al meu chip
Şi zâmbetul să-mi spună că şi eu particip.
Azi ziua e senină fără amintire,
Dar va fi şi azi o nouă pregătire.
Încerc să duc la capăt toate ce am în gând,
Ca roadele să-mi vină din mine, curgând,
Să nu mai fie iară durere şi mult vânt
Şi lacrima mea să plece cu mult avant.

poezie de Eugenia Calancea (5 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să m-acuzi

Se vede că nu ai trăit
suficient lângă mine
că să-nţelegi, tu ca iubit,
ce simt şi ce mă doare.
E bine să-mi desluşeşti,
culorile sufletului şi muzica făpturii,
ca să vezi cum sunt azi
şi-ntotdeauna.
Nu vreau să m-acuzi,
sau să mă judeci,
pentru ce sunt, dar mai ales
pentru ce nu sunt pentru tine.
Încearcă să fii pentru noi,
iertătorul dulce-amar
în ceasul judecăţii.

poezie de Eugenia Calancea (26 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nufăr...

Te-am căutat mereu,
De când mă ştiu,
În limpezimea apei
De izvor.
Aş vrea să pot aduce-n dar
Lumină,
Aş vrea să pot dărui
Mângâiere,
Albul te va face
Mai puternic,
Iar gândul îşi caută
Drumul spre tine.

poezie de Eugenia Calancea (6 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire

Aş vrea să cred că-ntineresc,
Şi amintirile în gând cresc,
Ajung să cred că sunt la mare,
Dar totul imediat dispare.
Mă plimb pe plajă strălucind în mare
Şi-i văd pe alţii cum se ard la soare.
Gândesc cum dragostea e totul,
Ca şi când îţi mângâie briza focul.
Tot ce-i frumos eu închid în carte,
Că valul de tristeţe mă cuprinde-n noapte,
Inima mea curată tresare mai târziu
Şi mă trezesc în versul pe care-l scriu.

poezie de Eugenia Calancea (27 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă de gândire

Chiar acum îmi dau seama
că acel timp nu mai are timp,
deci nu mai există şi atunci,
tu eşti acum în interiorul meu,
cu o sete infinită,
dar plin de pace şi linişte.

Aş vrea să dureze o eternitate,
dar o clipă de fantezie
mi se deschide-n minte,
dar tot nimic nu apare
că el tot dispare,
zâmbetul ce e pentru mine
pasager luminos
în această viaţă necunoscută.

poezie de Eugenia Calancea (29 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!