Eugenia Calancea

Să zbor din nou spre soare

Mă uit pe cer şi văd viaţa ca pe-o alinare,
Aş vrea să zbor din nou spre soare,
Dar nu vreau să las suflete dragi pe pamant,
Că dorul vine ca o adiere de vânt.
Tu eşti o fiinţă dulce, blândă, frumoasă,
Pentru tine nu plec nici macar de la masă.
Uneori inima mea se zbate tare în piept,
Şi simt că sufletul meu ajunge în deşert,
Atunci văd la tine noi sentimente
Şi ca niciodată îmi faci complimente,
Dar gândul meu e din nou la tine soare,
Vreau să fac un zbor când iar mă doare.

poezie de Eugenia Calancea (19 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum mă doare

Astăzi când scriu mă doare,
când dorm aş vrea, dar nu pot,
să cânt versul pentru fiecare,
o melodie nouă pentru linişte suport.

Uneori citesc şi adorm târziu,
deşi aş vrea să văd frumosul
şi natura verde unde nu pot să fiu
şi-n florile ei să simt mirosul.

Se ştie că gândesc prea mult,
şi de durere iar nu pot zâmbi,
singură lângă tine aş vrea să uit,
durerea mea ca să pot trăi.

Uneori detest unele persoane,
şi mult aş vrea să mă izolez,
ca să pictez natura, dar nu am creioane
şi ce văd în zare să colorez...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (23 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum nu ştiu

Eu nici acum nu ştiu
Iubind, dacă se poate
Să simţi în tine un pustiu
Şi-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ţi noaptea într-un vis
Şi sufletul mereu aprins.
Fie-ţi visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simţire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găseşti iubirea,
Să trăieşti cu ea.

poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata esenţă de viaţă

A fost odată un visător
care era cu gandul
în altfel de lume!
El prefera să trăiască
cu cărţile lui Sheakspeare,
ca un copil, căruia îi plăceau
filme clasice şi desene animate,
care i-au rămas în inimă!
Dar acestea sunt vise
aproape toate imposibile.
El a fost şi în căutarea
unor vise, în care banii
nu au importanţă
şi oricum el voia o lume
în care să fie liber,
să-şi urmeze pasiunea sa,
fără frică, fără resentimente.
O lume în care nu există umilinţă,
ci acceptare,
adevărata esenţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (10 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al nostru cânt...

Azi văd cumplit bilanţul vieţii mele,
cu vise speranţe şi minciuni
şi faţa mea palidă şi ştearsă de timp,
cu nostalgii şi regrete în trup şi simţire,
de vise, de nădejdea că-n ziua de apoi
să urc pe panta uriaşei pârtii
spre hotarul ce ne leagă firesc
şi rămâne calea dreaptă
pe care o ezităm şi n-e teamă,
de ceea ce ne-aşteaptă în faţă
şi cu timpul să înţelegem al nostru cânt...

poezie de Eugenia Calancea (13 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albumul cu amintiri

Îmi pregătesc albumul cu amintiri,
unde sunt multe nopţi şi retrăiri
ce-mi lasă o umbră pe chipul tău,
ce stă adâncă în sufletul meu,
cu zile şi amurguri parfumate,
şi-apoi multe fotografii aruncate.
Tu eşti în inimă şi-n minte,
ca o aşteptare fierbinte.
Privind albumul dorul m-a cuprins,
c-a fost un foc în inimă aprins,
ce iară m-a aruncat în gânduri,
şi-ntre vise cu multe rânduri,
apoi plec spre drumuri neştiute,
cu multe cărări spre stea apărute,
şi-apoi spre alte noi căutări,
urmând entuziasmată, neştiutele cărări.

poezie de Eugenia Calancea (16 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel de amintiri...

Mă gândesc câteodată
la sălile de clasă
şi la băncile scolii.
Amintirile mele se întorc
din nou în cărţi cu poezie,
cu mult scris şi prieteni,
ca-ntr-o scrisoare,
uneori e un zâmbet, o privire,
o-ntâlnire şi acum o amintire.
Astăzi e altfel, se aşteptă
un mesaj, se vorbeşte pe chat,
iar amintirile rămân între liniile
de notebook unde sunt
şi copiii cu nepoţii noştr

poezie de Eugenia Calancea (21 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut un vis

E prima noapte când plâng real,
e prima noapte de coşmar.
Nu mai pot spune nimic,
tot ce am clădit s-a prăbuşit
nu mai pot repara....
Şi nici de la capăt
nu o mai pot lua.
Am avut un vis
şi nu s-a îndeplinit,
puterile mi s-au sfârşit.
Un cuvânt care poate schimba totul.
Un cuvânt care poate aduce potopul.
Să plângi sau să râzi.
Un cuvânt care schimbă viaţa,
distruge-l te rog dimineaţa.

poezie de Eugenia Calancea (7 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut un vis

Mă uit şi fereastra nu mai e îngheţată,
Dar totuşi strada e întunecată,
Florile de la geam înfloresc
Şi caut chipul tău să-l găsesc.

Lungă e calea spre tine,
Mă chinui de mult şi nu mai ţine,
Dorul meu şi chiar visul meu,
Îl voi tine lângă mine mereu.

Cu blândeţe şi multă dulceaţă
Ţi-am vorbit mult despre viaţă
Şi-aş vrea s-aud din gură ta
Ceva frumos ce-aş putea asculta.

Mi-e dor de ale tale şoapte,
Să te chem din nou în noapte,
Să strig c-am avut un vis
Că duşmanul a fost prins.

poezie de Eugenia Calancea (6 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am în privire toată dragostea

Am un suflet cald ca de copil,
Tot timpul am fost un bun civil.
Am vrut o viaţă simplă fără averi,
Îmi vreau înapoi sănătatea mea de ieri.
Mă uit în zare dincolo de nori,
Gândesc să fiu bine până mâine în zori.
Nu pot să spun cum eu mă simt,
Durere e, nu vreau să vă mint.
Mă uit la mine şi ochii mei vorbesc,
Vreau să fiu bine că ei vă iubesc
Şi au în privire toată dragostea,
Iar luna e martoră când priveşti în ea.
Ochii mei sinceri au ceva de spus,
Că ei multe lacrimi în viaţă au strâns.
Să nu lăsăm din mână să ne scape,
Iubirea, caldura a celor d-aproape.

poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!