Poezii de Floare Petrov, pagina 109
Sonetul unei zile
ziua este sfântă, noaptea e divină
sunt două jumătăți ale unui întreg
ziua e nestemata timpului diamantină
pentru șiragul vieții veselă o culeg.
viața este o minune de la Dumnezeu
o cinstesc în versuri cu firea boemă
în chip de lumină se pogoare mereu
aduce omenirii fericirea extremă.
drumul e mirific de la soare la stele
timpul se scurge lin ca un izvor
dă o noimă sfântă sentimentelor mele
înaintez în viată pe un floral covor.
raze împletesc iubirea ca niște andrele
minunea îmi inundă sufletul în ritm sonor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranțe mirabile
sufletul meu romantic incurabil
îmbrățișeaza lumea și o cântă
freamătul iubirii în mod admirabil
viața în Paradis cu minuni mă încântă.
m rog la Dumnezeu să scoată din teroare
planeta noastră cu naturi divine
pacea în lume aș vrea să ia amploare
dragostea de oameni să circule în vine.
nu vreau să se mai nască furtuni și tornade
clima să fie blândă în patru anotimpuri
doine și romanțe pentru frumoase serenade
să se-nalțe la ceruri să bucure chipuri.
curcubeie pe boltă să formeze arcade
lumini armonioase să dăinuie în timpuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Splendori în castani
castanii-și proiectează florile spre cer
cu rafinament cu multă elegantă
zâmbesc fericiți că au răzbit prin ger
că au în rădăcina eroică substanță.
fiecare floare parcă-i o făclie
aprinsă de lumina de la Înviere
minune divină din cânt de ciocârlie
extinsă în azur fără bariere.
măreții sub soare oglindite în lac
vântul le adie în ramuri de speranță
în frunziș răcoros cântă un pitpalac
păsări și copaci fac mândră alianță.
candelabre aprinse la picioarele Tale
Doamne ne vorbești prin minuni vegetale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie
sunt aventurieră prin calculatoare călătoresc
în locul cald al inimii mă adăpostesc
cu poezia mea care a dat în pârg
din dragoste concepută cu sârg.
aleargă prin mine dragoni și mamuți
emancipați de vreme ca internauți
trecutul mă urmărește precum o umbră
dar mă feresc de capcana lugubră.
fii și Tu Doamne prietenul meu
să mă încurajezi mereu. mereu
da-mi numai sănătate, dacă se poate
să ating o senectute din eternitate.
mă spovedesc la Poezie și nu la popi
poeții mă ceartă când umblu prin gropi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie
îmi recunosc păcatele sub sfânt patrafir
din greșeli am învățat și am evoluat
am prețuit cuvântul ca pe un safir
din cerul poeziei o stea am luat.
în grădina vieții precum un trandafir
am sorbit lumini suspine-am diluat
îmi recunosc păcatele sub sfânt patrafir
din greșeli am învățat și am evoluat.
parfumul florilor purtat e de zefir
în orizontul meu cu nimb nepoluat
curcubeu de iubire și culoare răsfir
peste lumea viselor care m-a preluat.
îmi recunosc păcatele sub sfânt patrafir
din greșeli am învățat și am evoluat.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ultima destinație
cu drag pentru Zarra
izvorăsc din mine gânduri precum apele de munte
sparg stâncile mari în șapte în nouă
în fluxul creativ arzător curg broboane pe frunte
sunt doar zvâcnirile minții scăldate în rouă.
mă asemăn cu izvorul ce se grăbește spre mare
mă îndrept și eu spre cerul cu magia de lumină
clipe de eternitate râvnesc pentru afirmare
căci sunt carte de poeme structurate-n albumină.
mă simt precum izvorul pe culmi de extaz
nu tulbur muntele cu regrete cu păcatele mele
atunci când trec prin neguri fac haz de necaz
știind că-n viața asta n-am să sfârșesc în ele.
lumini îngerești azi îmi stau pe obraz
ultima destinație va fi printre stele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare de alarmă, cod portocaliu
în pădurea de vise moartea pune capcane
iepurași și căprioare sunt victime ușoare
mistreți rânesc pământul să caute castane
s-a umplut planeta de făpturi prădătoare.
Doamne să nu m-abandonezi în sălbăticiune
în furtuna nebună arbori îngenunchiază
răpusă de mâhnire rostesc o rugăciune
invoc îngeri și sfinți să stea iarăși de pază.
mă alarmez e cod potocaliu în toată țara
ploi înverșunate cresc debitul la râuri
grindina frânge flori plânge și vioara
copaci bătrâni se rup de la fragile brâuri.
moartea e pretutindeni, tremură inimioara
au murit și stele căzute-n negre găuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt de jale
vai vouă zei, sunteți cei vinovați!
pentru sărăcia din Þara românească
sunteți proscriși sunteți blestemați!
frica de Dumnezeu să vă lovească.
țara este plină de viruși de boli
spitalele se sfarmă peste pacienți
frigul dă buzna prin case și școli
copii sărmani renunță sau rămân repetenți.
vai vouă zei, căci ați furat destul
munții plâng despăduriți de slugi
fiecare român de amar e sătul
spre ceruri se înalță triste rugi.
vai vouă zei, sunteți cei vinovați!
sunteți proscriși, sunteți blestemați!
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt în pustiu
strigăte de durere tremură în voce
cuvintele-s înlănțuite de tăcere
boala m-a atacat ca o fiară feroce
zile sănătoase sufletul le cere.
am cărat poveri cu coloana slabă
crucea destinului parcă-i de plumb
timpul mă transformă într-o gloabă
multe în viața mea aș vrea să schimb.
liniștea și pacea întârzie-n pustiu
și parcă rugăciunea nu mă mai ajută
zadarnic îi cer morții să vină mai târziu
s-a cuibărit în mine cu față nevăzută.
șarpele durerii încolăcit pe oase
împrăștie venin pe gânduri frumoase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Structuri de jar
viața mea se prezintă în mii de nuanțe
lacrimi boeme sting năvalnice focuri
care ard în voie fragile speranțe
doar vise cuprind din nocturne jocuri.
pentru fericire mi-a rămas poezia
cuvinte în lumină brodez neântreruptă
steaua mea sublimă își cerne frenezia
să duc cu boala aspră energică luptă.
ritmuri și arome le cuprind flămândă
miresme din grădină îmi învăluie simțul
flăcări din soare parcă stau la pândă
să aprindă timpul - îi tremură jilțul.
amintiri cu marea prin suflet colindă
dar s-a rătăcit în vreme rea drumețul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Floare Petrov, adresa este:
