Poezii de Floare Petrov, pagina 31
Dorință pentru mai târziu
lăsați-mi poezia ruptă din iubire
să șoptească la izvoarele speranței
flăcări de emoții și de fericire
doruri argintate din oglindă creanței.
nu cer nimănui poeziei trofee
lăsați-mi versul să atingă stele
să cerșească lumină din Calea Lactee
iertarea pentru toate păcatele mele.
cu poezia am trecut mai ușor
prin viața plină de asperități
cu versul în sânge pot să și mor
căci mi-am lăsat amprente în cetăți.
lăsăți-mi poezia torent neânvins
am strîns în ea lumină din necuprins.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorințe de An Nou
iubesc sentimentele care mă duc la cer
sunt păstorul de vise și de mari speranțe
urc munții de doruri, nu e nici un mister
viața-i un filon de aur are nobile sunbstanțe.
mi-aș dori ca oamenii să fie mai umani
cu bietele ființe necuvântătoare
cei mai bogați să sprijine sărmani
să existe echilibru, armonie pe sub soare.
mi-aș dori doar anotimpuri sănătoase
natura să se vindece până în profunzime
conducătorii să dezvolte caractere virtuoase
să fie pace-n lume, nici urmă de cruzime.
îmi doresc în noul an numai gânduri prețioase
fericirea cu prieteni îndelung să mă anime.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorințe de chihlimbar
aș vrea să fiu vioară și tu arcuș
cântecul vieții să-i bucure pe oameni
moartea să îmi pară păpușe de pluș
să nu mai arunce cu boală în nimeni.
aș vrea să fiu pământul pe care pășești
să mă sădești în el vrăjită floare
să mă miroși și să mă îngrijești
sub bolte de stele lună și soare.
aș vrea să fiu nor să mă transform în ploaie
să hrănesc codri și lanuri din câmpie
pe trupul lor să mă destram șiroaie
din tot ce visez nimic nu-i utopie.
aș vrea să fiu înger să te veghez mereu
oricum ar fi timpul de ușor de greu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorințe pierdute
mi-ar fi plăcut să stau la povești cu Cioran
despre rolul vieții la îndumnezeire
să montez cuvintele-n aurit filigran
sufletul să n-aibă teamă de pieire.
aș fi vrut să se împlinească tot ce mi-am dorit
dar norocul meu a fost ciuntit de ghinioane
nori gri au ocupat cerul meu însorit
multe vise au fost bătute în piroane.
suferința sfinților mă copleșește
suspină cerul asaltat de martiri
moartea îngerilor nu se mai sfârșește
îmi tremură în suflet atâtea amintiri.
vreau să cred că Hristos mă iubește
și îmi arată calea unei bune vestiri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorințe târzii
uneori m-aș vrea un vesel arlechin
să scot din buzunare zâmbitoare figurine
să nu simt că tristeațea produce și chin
în joben să port magia pentru mâine.
de când mă știu melancolia mă conduce
prin locuri bizare între lumini și umbre
libertatea cuvântului doar mirări îmi aduce
n-am să transpun poeme cu eșecuri sumbre.
în lumina reflectoarelor să mai zâmbesc
alături de poeții visurilor calde
gânduri plumburii în raze să topesc
o ploaie de iubire tâmplele să-mi scalde.
spre apogeul vieții neliniștită pășesc
mă așteaptă universul cu vise- smaralde.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doruri autumnale
frunzele căzute-mi inspiră nostalgia
peste caierul vremii s-a așezat ceața
tu lună mohorâtă destrami toată magia
luminilor de vară ce-mbujorează fața.
mi-e dor de zilele pline de rouă
cu flori care surâd sub vesel soare
prelinse amintiri râvnesc o clipă două
la fericirea vieții ce nicicând nu moare.
privesc la bradul cu verde cetină
strecoară în suflet crezul nemuririi
molcomă lumină pătrunde în retină
să pogoare în cord ecoul iubirii.
anotimp cu franjuri pierdut în rutină
tu transmiți doruri pe-aleile vorbirii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doruri de vară
mi-e foarte dor să mai merg într-un club
să dansez disco până la miezul nopții
dar greoi se scurge timpul meu în cub
bătrânețea mea-i la îndemâna sorții.
mi-e dor cu prietenii să stau la taifas
la o bere pe terasa invadată de soare
timpul să se scurgă frenetic prin ceas
vântul să fluiere un refren de răcoare.
viața mi-e îngrădită de bătrânețea grea
moartea s-a cuibărit în spatele meu
picioarele mă dor, vai tinerețea mea
e doar o amintire pe negru imprimeu.
dar am un vis romantic un corifeu se vrea
să strângă lumini înțelepte de la Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doruri mistuitoare
mi-e dor de satul cu casa bunicii
de jocul cu cocoșul cu caprele cu câinii
de hora veseliei cu bătuta opincii
de cireșul din poartă și din fundul grădinii.
mi-e dor mereu de liniștea din sat
de rochia frumoasă din dantelată pânză
când la biserică mergeam la confesat
de Duminici răsfățate cu plăcintă cu brânză.
mi-e dor mereu de casa părintească
de părinții mei cu suflet de aur
sunt doruri care mă mistuie mă seacă
sunt amintiri de viață strânse în tezaur.
sunt gânduri care vin și apoi pleacă
mereu împodobite cu cununi de laur.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi slove în lumină
cerul ninge lumina cu stele căzătoare
timpul se convertește la dragostea divină
vreau să cred că steaua mea nu moare
că-mi va sta alături mângâiere calină.
sufletul se închină la sfere luminoase
în orice strălucire îl văd pe Dumnezeu
știu că mă conduce pe drumuri glorioase
legile Lui sacre le voi sluji mereu.
am cunoscut și sfinți și îngeri dragi
conștiința mea se umple cu înțelepciune
adeseori mă simt ca pe un câmp cu fragi
sub cerul meu deschis prin rugăciune.
sufletul se-mbogățește cu scrieri de magi
să nu simtă vreodată a vremii goliciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drame
bărbați dezgoliți închiși ca-ntr-un cavou
își caută la RMN virilitatea
măcar acum în prag de an nou
să nu-și afle în pumni utilitatea.
sunt femei mutilate, sunt femei ucise
gelozia bărbătească drame produce
legea e prea blândă cu faptele proscrise
iubirea-i blestemată spulberată-n răscruce.
au rămas prunci orfani la Casa de Copii
pământul s-a crispat de atâta durere
geamăt prelung de clopote în episcopii
moartea în fel și chip vine ca o părere.
bărbați nebuni ce cred în utopii
armonia căsniciei o reduc la tăcere.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Floare Petrov, adresa este:
