Poezii de Floare Petrov, pagina 41
Florile chipului
nimic nu e mai expresiv ca un zâmbet siclam
e jocul fluturelui cu candoarea florii
este dansul nereidelor cu sorii
este cântecul privighitorii pe un ram.
zâmbetul este chipul diafan al iubirii
lumina de pe făță ce precede sărutul
este chemarea soarelui când vine răsăritul
este cea mai romanțioasă expresie a firii.
conectată cu îngerul eu zilnic zâmbesc
conectată cu poeți romantici care mă atrag
trăiesc beatitudini, timpul meu e mag
mă seduce cu surprize cu vise ce se-mplinesc.
uneori zâmbetul este un crin sălbatic
magnetizează codrul cu spirit enigmatic.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flux de armonii
iubirea umple golul gândurilor mele
ca o erupție vulcanică vertiginoasă
este mânia când nu ajung la stele
să respir lumina sacră savuroasă.
corpul vibrează ca o coardă de liră
ascunse melodii să scot la suprafață
în actul creativ tâmplele transpiră
infinite doruri transpuse-n prefață.
un flux de armonii nutresc de la viață
avânturi tumultuoase propulsez spre cer
nu e nici o taină timpul mă învață
să trăiesc frumos, să iubesc, să sper.
ies mereu la lumină din negură și ceață
cu aspirații mari din sufletul prosper.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forța cuvintelor
cuvintele îmi dau întotdeauna forță
înțelepciunea curge cu vorbe de duh
îmi luminează noaptea ca o torță
pe aripi de vis plutesc în văzduh.
adesea cuvântul e un fel de toiag
mă sprijină să nu cad în bezna adâncă
construit de meșteri din trunchi de fag
înlătur cu el obstacolul- stâncă.
cuvintele-s lumină mă țin noaptea trează
sunt ninse de stele ascunse-n poeți
îmi spune și Luna să nu-mi fie groază
de jocul umbrelor extins pe pereți.
cuvintele cheie credința mi le-a dat
hristice învățături am aprofundat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forța destinului
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune
atunci când curcubeiele și-au nins culoarea
mi-au arătat că am un tel și-o misiune.
i-am ascultat vrăjită muntelui chemarea
șoaptele izvoarelor le-am strâns cu pasiune
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune.
cu bolte de lumina mă ispitește zarea
asupra timpului nu am pus presiune
m-am înfrățit cu muntele cu marea
de mii de ori m-au scos din tensiune.
milioane de stele mi-au luminat cărarea
nu m-am abătut de la ascensiune.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământări
mă tot întreb și mă frământ
de ce există pe acest pămănt
războaie crime grupări de teroriști
în lumea condusă de zei anarhiști.
azi m-aș înșuruba în cerul albastru
vecin privirii mele să fie un astru
lumina fericită s-o văd o veșnicie
în puritatea ei să am temeinicie.
nu mai vreau să știu de tragedii
doar să mă cuprindă sublime rapsodii
să cred că-n univers veghează Dumnezeu
că miracole în lume vor dăinui mereu.
iubirea îngerească vreau să se extindă
chipuri zâmbitoare să privesc în oglindă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frământări cardio
vreau să-i spun tinereții mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe
mi-a sensibilizat tot sistemul cardio
inima se luptă cu manevre oculte.
cântecul ei vibrează pe unde radio
nutrește fericirea roz să mai exulte
vreau să-i spun tinereții mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe.
lansez o rugăciune către mio Dio
durerile din inimă să le consulte
e răscolit și sistemul audio
cine să mă aline cine să mă asculte?
vreau să-i spun tinereții mele adio
mă bântuie ca o stafie cu capete multe.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frăția inimii
inima mea e ca un trunchi de fag
îmi face vara sanie și iarna căruță
din munții apusenilor mă trag
codrul mă doinește cu glas de stăncuță.
stejarii și brazii îmi sunt frați ideali
le ascult freamătul pe rețele sociale
ei nu sunt habotnici și nici imorali
izvoare de gânduri îi poartă în vale.
port doruri la piept ca pe mărgele
cu boabe de rouă setea îmi astâmpăr
îmi proptesc nădejdea pe albe vergele
mă zbat în tăcere cerul să nu-l supăr.
frunze de fag am cusut la pingele
icoane de lemn de la târg le cumpăr.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt boem
mi-e dor să mai ascult al izvorului șipot
să-mi răcoresc obrajii ridați și plânși
regret că am îmbătrâit și nu mai pot
să strâng în suflet toți anii necuprinși.
mi-e dor să revăd prietenii vechi
mi-e dor de anii tinereții mele
când descopeream în zodii amintiri străvechi
despre lună despre soare despre stele.
sunt doar o frunză în arborele vieții
mă lovește vântul mă strivește furtuna
adesea moralul mi-l ridică poeții
imaginând iubirea pentru totdeauna.
sunt floarea umezită de roua dimineții
cu sute de petale și nu mi-e totuna.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt cosmic
iubirea este hrana sufletului zbuciumat
aleanul suprem pentru singurătate
se scurge în sânge izvor sublimat
de frumusețe de candoare și de pietate.
plutesc într-un zbor cosmic spre depărtări
dintr-un vis de transcendență culeg pace
universul dragostei ninge cu iertări
speranța destrămată în lumini se reface.
delir de cosmice frământări prin abis
reverberări de stele coborâte în sânge
flacăra rugăciunii transferată în vis
șoapta de iubire ce întuneric frânge.
pribegesc prin lume cu dorul proscris
roua din lacrimi la Dumnezeu ajunge.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt înaripat
ca un copac trăiesc cu viermi sub scoarță
în frunziș de gânduri cuiburi au răsărit
cântecul cheamă lumina cu gene de viață
veacul acesta este doar pentru iubit.
arbori de cristal au crescut în privire
codri de vise spre cer am înălțat
cu privighetoarea am o potrivire
rapsodia fericirii și eu am învățat.
torentul de emoții răsună în cascadă
prețuiesc viața că pe o comoară
steaua din mine nu vreau să decadă
măcinată de griji ca piatră de moară.
anotimpului iubirii îi fac o serenadă
prin ființa mea ca un flamingo zboară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Floare Petrov, adresa este:
