Poezii de George Bacovia, pagina 7
Egipet
I
Egipet - șuviță de viață-n țara deșertului neadormit.
Canalul de Suez - bijuterie pe nedrept înverigată.
O, piramide, de ce lăcustele morții vă tulbură somnul de milenii?
Egipetul plânge cu mărgăritarele durerii...
O, nu mai plânge, eroice Egipet!
Îndemnul vremii: Înainte!
Vrăjitorilor evului mediu le spun:
- Lăsați să clipească ochiul senin deasupra Egipetului,
Niciodată nu mor martirii dreptății.
II
Egipet... revărsare a Nilului de aur...
Tebă a incestelor,
Memnon al aurorii,
Și Sfinxul devorant,
Caravane pe lângă piramide
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Din tren
Fugea vagonul
Înainte.
Câmpul muncii,
Câmpul lumii
Se smunceau
Parcă-napoi.
Ziua caldă
Și solară
Arăta frumoase flori.
Noaptea,
Câte-o stea brigandă
Căuta
Și dispărea.
Când vagonul
Printre ziduri
Poposind,
Câmpul muncii
Și al lumii,
După ziduri, -
Ca și când
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gol
Dă foșnet frunza măruntă,
Umbra e rece-n pădurea sonoră -
O mirare tăcută, poate cruntă,
O amețire de toamnă, de-o horă.
Un haos vrea să mă ducă
De unic uitînd, și de număr -
Un foșnet uscat mă usucă,
Pe-un arbore plîng ca pe-un umăr.
Și sfîrîie-o ploaie ușoară -
Caverna de-odinioară...
Și zarea-ntunecată...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
In altar
Stă făra noimă catedrala
Azi, într-un secol rafinat
Doar de mai vin să delireze
Amanți cu suflet ruinat.
... Și delirând, când corul curge
Se face gândul mai amar
Ei vor o noapte de orgie
Pe canapeaua din altar
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
In parc
Acum stă parcul devastat, fatal,
Mâncat de cancer și ftizie,
Pătat de roșu carne-vie -
Acum, se-nșiră scene de spital.
Atunci, râdea,
Băteau aripi de veselie;
Parfum, polen și histerie, -
Atunci, în parc și ea venea.
Acum, cad foi de sânge-n parcul gol.
Pe albe statui feminine;
Pe alb model de forme fine,
Acum, se-nșiră scene de viol...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miazăzi de vară
Duminică simplă, burgheză...
Cântec de orgă stricată,
Ce veche baladă mai plânge
Pe-un splai, așa, dintr-o dată?
Ecou secular și târziu...
Si-al zilei năduf, o ruină -
Sumbra baladă germană
Pe străzi, în cetatea latină.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de iarnă
Iarna, de-o vreme, mă duce regretul
Prin crânguri, pe margini de linii ferate -
Trec singur spre seară pe ape-nghețate,
Când fâlfâie, pe lume, violetul.
Paloarea, mutismul minează-al meu piept
Pe satele ninse crai-nou când apare;
Trec singur pe poduri de fier solitare,
Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
În noaptea grozavă la cine voi bate?...
O, vis... o, libertate...
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intre ziduri
Cum trec pe lîngă case mari... cătînd pe nu știu cine...
O, toamnă-n foșnetul de somn s-adorm șoptind cu tine...
Pe strada goală vîntul deodată face-un salt,
Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt.
Cum totu-i glorios... cu niciodată pace...
O, toamnă-n foșnet lung șoptește-mi cum se tace...
O, nu-i nimic, nimic, a fost un vis înalt,
Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe deal
De-aceea,
Cu un zâmbet rău,
Privesc această noapte...
Prin râpi și văi,
De demult:
Ileana...
Povești de demult..
De-aceea,
Încă o dată,
Cu un zâmbet rău,
Privesc
Innoptata culme...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vals de toamnă
La geamuri, toamna cântă funerar
Un vals îndoliat, și monoton...
-Hai să valsăm, iubito, prin salon,
După al toamnei bocet mortuar.
Auzi, cum muzica răsună clar
În parcul falnic, antic, și solemn,-
Din instrumente jalnice, de lemn,
La geamuri, toamna cântă funerar.
Acum, suspină valsul, și mai rar,
O, lasă-mă acum să te cuprind...
-Hai, să valsăm, iubito, hohotind,
După al toamnei bocet mortuar.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de George Bacovia, adresa este:
