George G. Asztalos

Avuţii în neştire

Habar nu mai am
Unde e ea
Nu ştiu nici să trăiesc
Şi nici să mor
În nebunia mea

De fapt sunt mai străin
Decât oricui i-ar păsa
Am doar bun simţ
Cât să dau şi la alţii.

Atâta că mi-e greu
de inimă rea.
Mi-e greu
De inimă
Rea.

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epifania buricului lumii

ca să vă ridic pe bune la ceruri
trebuie mai întîi să vă aduc
cu gravitaţia pe pămînt

nu la buric ci la adamul gol
să vă explic ca într-o schemă
get rich quick
ce averi veţi pierde acolo
ce aere
şi Alte Reziduri Menajere

la urmă o să vă cer senin
Cardul Respectiv de Vise
o să vi-l rod şi o să-l scuip
să nu vi-l deochi
pînă cînd leşină de adoraţie
toate băncile de pe Lună

hei-hei adevărat spun vouă
ca Adolf Hitler-copil

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joy to the sword

M-am tot gândit
Din toţi oamenii
În care obişnuiam să fiu
Cel mai mult şi
Mai mult kiddo
Mi-e dor
De omul pe care
L-ai iubit

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să te am

(poezie pe cheia găurii)

nu vreau să te am
să umplu părţie din mine lipsite
de avuţie

vreau să fiu avut de unul singur

vreau să fiu atât de destul mie
atât de energic încât
aş putea electriza strălumina
un oraş întreg

şi abia atunci
vreau să te am alături

şi tot oraşul va fi casa noastră
de nebuni

si o să-i dăm foc să ardă

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pandora

eram realmente încântat presimţeam la refuz
că o să ne citim mângâietor muşcăturile cicatrizate
cu tot dragul şi empatia până la cuţite

eu hoţul de foc al zeilor pentru bucuria celor mici
ea dăruitoarea cu toate tristeţile demente
ale zădărniciei

a plecat mai e o speranţă mor aici
şi se simte de ne scoatem ochii

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul tăcerilor comunicante

şomezi şi toată lumea e inutilă
tace din principiu
un fel de grevă generală în care
numărul solicitat nu e alocat
are telefonul închis
sau nu se află în aria de acoperire

ai vrea să îţi zbori asta din cap
ai vrea chiar de mîine să pui
mîna şi să o chemi la interviu
ai vrea să-i spui că e pe ducă
şi că asta-i situaţia dar mai e o şansă
o nenorocire mai veselă sau ceva

e un principiu mortal nu există scăpare
doar pentru cei cîţiva
stupid-prăpădiţi norocoşi

lumea e un sistem silenţios dat dracului
de muncit şi de sexy

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putin, du-te şi împuşcă-te!

Sunt vremuri halucinante sărim
Dintr-o nenorocire în alta doar că
Ailaltă nu mai umple
Canalele de ştiri
Acum vin experţii în RasPutin
Să ne explice
De ce dă ăla cu racheta în copii
De ce fuge lumea
Ca de urşii turbaţi
Şi de ce sar toţi să-i ajute
Numai NATO stă la margine
Îşi leagă şireturiele
Şi se pare că plouă

Chiar aşa cine s-ar fi gândit
Că primăvara asta
Va ploua cu bombe
Chiar aici în vecini
Şi nevasta ăluia va fugi
La noi

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţuri în neştire

Nu ştiu căt e de natural
Să nu mai auzi
Bine de la o vârstă
Să nu mai vezi
Să nu mai guşti sau să miroşi
Dar mai ales să nu mai atingi
Şi să nici nu mai ştii
Cum e să fii atins

Ce să mai pierzi să uiţi să disperi?
Zâmbeşte minunii că toate trec
Şi chiar de aceea sunt
Atât de palpabile

Uite îmi zâmbeam
Unui gānd în staţia de tramvai
Cu simţurile în neştire
Şi la geamul unui jeep
Mă salută
Doctorul meu de familie

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stranieri. Inimi nenormale. La cap

aha tot e bine aici în Olanda
te uiţi pe geamul maşinii
care te zboară la muncă
şi nu înţelegi nimic
din reclame şi destinaţii
aşa că mai bine
te uiţi la mâinile tale tatuate de cicatrici
şi e cu strângere de pumni
şi e cu strângere de inimă
dar nu le înţelegi nici pe ele
cum morţii ei de viaţă
te pot duce acasă în
cea mai grozavă şi liniştită dragoste
ca apoi tot ele
să te readucă
în travaliul bolnav din străini

Olanda nu e tărâmul morilor de vânt
şi al saboţilor pictaţi
e doar o ţărişoară plată

[...] Citeşte tot

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

O să mă iertaţi puţin
Dar o să dispar
De viu. Ca via în vin

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!