Poezii de Georgeta Radu, pagina 10
De la ne-lume adunate și înapoi nelumii date
încolțirea gleznelor pe sub dealul coastelor,
copitele cailor în capul nebunilor,
călcâiul pantofilor drept în dreptul vintrelor,
mucegaiul humelor mânjind scobul tălpilor,
minciuna lacrimilor în căușul palmelor,
viermuiala șerpilor în somnul lianelor,
pizmuirea florilor din ochii îngerilor,
urmarea cărărilor din orbul găinilor,
spargerea clepsidrelor spre sfârșirea zilelor,
trosnetul genunchilor în lemnul atelelor,
durerea junghiurilor în hora torturilor,
înfigerea acelor în trupul păpușilor.
Descântul blestemelor, priceperea babelor,
stingerea cărbunilor în apa castroanelor
-OGLINDA TĂCERILOR spre răul gândului lor-...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De primăvară
M-am tratat mai ieri, de fiere,
cu o lingură de miere
făcută de albinuțe
din cinci flori de părăluțe.
Fără doctori, fără bani,
am mai câștigat mulți ani.
Chiar nimic nu mă mai doare
și-acum mă răsfăț în soare.
..................................................................
Aștept dulcea primăvară, să îmi murmure de viață,
stele proaspete să nască, să le-nfeșe-n dimineață,
inima lumii-nverzite să își strige nemurirea
odihnită-n albul iernii, isprăvindu-și adormirea.
Fără lacrime amare, un izvor susură-n munte
și, ghiduș, cu duioșie, mângâie stânca pe frunte.
Două flori de colț, pereche, ce privesc la nori hoinari,
stau de vorbă liniștite, cochetând cu doi bondari.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mea
Acum... și șapte de-ani, veneam și eu pe lume
Ca să mă aflu-n treabă... aveam doar gânduri bune.
Era gata să mor... și mama, odat' cu mine
Dar Dumnezeu n-a vrut și s-a răstit: "Nu-i bine!
De ce dai înapoi?! Nu știi ce ai promis?!
Chiar dac-ar fi război, nu vei cădea-n abis!"
M-am întors, rușinată, din hotărârea mea,
Știind că viața toată va fi-ncercare grea.
Cu toate că zâmbeam, tristețea-mi da de furcă
Și în suflet găseam un mare dor de ducă...
Strângând din dinți, gustam toată durerea vieții,
În timp ce îmi treceau toți anii tinereții.
Nu vă mai spun povestea, că e numai a mea,
Și știu că dac-aș spune-o, nicicui nu i-ar păsa.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua poeziei
De ziua ta, IUBITĂ POEZIE,
mă-nchin, cu mulțumire, că exist!
Ador minunile ce-n frenezie
tu ni le scoți din lacrimi și din vis.
Fără de tine, lume-ar fi săracă
și vitregită-n inimă ar fi.
Pe suflet, s-ar așterne promoroacă,
de n-am citi și-am scrie poezii.
Cu fiecare vers ce ne răsare,
sporim comoar-adusă din Divin,
iar fiecare strofă-i ca o floare,
ce-mbată cu al ei parfum sublim.
Din zâmbete, uitare si destin
ne țesem poezia fiecare
și fiecare ne dorim să știm
ce vom găsi dup-a noastră "plecare".
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai ști de când te caut
Te-am căutat, fără să știu că asta-nseamnă așteptare,
În nori, în Soare, 'n curcubeu, în toată lumea asta mare.
În zori trandafirii, în stele, în asfințit de tinerețe,
În fulgi plăpânzi de păpădie, în dor, din lipsă de tandrețe.
În adieri de-aripi de vânt, prinse-n neliniști colorate,
În frunzele ce se-odihnesc de tremurat, îngândurate...
În liniștea patimii stinse de cercul strâns al oboselii,
În adormirea nepăsării, în părăsirea îndoielii,
În dansul focului sprințar, în apa rece de izvoare,
În zilele din calendar, în licuricii din ponoare,
În flori de salcâm parfumate, când, sărutate de albine,
Îmi îmbrăcau visele toate cu amintirea despre tine...
În perlele care furau sideful scoicii-n ațipire,
În dragostea ce risipea lumină-n nopți de fericire.
În puritatea primăverii și-n ochii blânzi de căprioară,
În frăgezime de brândușe și-n arome de tămâioară.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale muzicii
Plâng notele pe portativ,
Cheia nu vrea să le deschidă...
Stau precum nisipul captiv,
Ce arde timpu-ntr-o clepsidră.
Se-amestecă, se bulucesc
Ca picăturile de apă,
În partitură se-ntâlnesc
Și armonia o adapă.
Adună visele din ceruri,
Culeg lumina de la stele,
Le aranjează în acorduri,
Ne mângâie viața cu ele.
Tempouri lente sau vioaie
Dictează inimii simțirea
Și, așezându-se pe-o foaie,
Își află, în sfârșit, menirea.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepție
Zboară gândul ca năucul...
e mai singur decât cucul!
Zboară și nu se va-ntoarce,
că de vlagă doru-l stoarce.
Nime nu l-a întrebatu
de-a aflat ce știe satu'
și-acum fuge, ca turbat,
să se mute în alt sat,
unde nimenea nu-l vede
de-nnoptează-n câmpul verde,
să-și găsească alinare
de o dragoste prea mare...
să își lingă rănile,
până-l adorm zorile.
A iubit fără măsură
obrăjori ca de răsură,
obrăjori trandafirii
și doi ochi, ca de copii...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diphylleia grayi
Floare de gheață, topită de ploaie,
Unde ajungi tu, când Cerul se-ndoaie
Sub dor nesfârșit, din prea triste IUBIRI,
Și-nchide privirea, plângând amintiri?!
Trimite-i parfum să-i aducă-aminte
Că omul curat, credincios și cuminte,
Privește spre el și când e fericit
Și nu îl blesteamă când e necăjit.
Scrie-i tu, floare, cu gheața topită
De raza de ploaie ce ți-a fost sortită,
Că lumea dispare, de nu mai e Cer!
Doar asta te rog, doar atâta îți cer!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diplome pământești
Să te convingi că ești, că trebuiești,
oamenii-au inventat niște povești
și ți-au dat un motiv ca să trăiești
-niște hârtii... diplome pământești.
Orgolii, competiții nebunești
îți iau dreptul la viață, -mbătrânești,
muncind pe brânci, te și îmbolnăvești,
tot adunând... diplome pământești.
Pierzându-ți timpu-așa, din dinți scrâșnești,
crezând că viața o să-ți îndulcești,
dar totu-i vis și fum și... te-amăgești,
tot poftind la... diplome pământești.
Cu trup pierdut, te-ndrepți spre lumi Cerești,
cu Fiul te-ntâlnești și Îi cerșești
să Îi prezinți diplome pământești,
dar El le vrea pe cele... sufletești.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor
Mă doare, dulce, Dorul cuibărit
în sufletu-mi, de viață ostenit...
Durerea lui mă mângâie duios,
ca pe-un copil, de mamă adormit...
Cobor în mine, s-aflu cu uimire,
ce șoaptă către tine m-a mânat,
când, negândind decât la mărginire,
nu mai visam nimic, cu-adevărat.
Acuma știu prea bine din ce zbor
mi te-amintesc, când plâng, privind... un nor...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Georgeta Radu, adresa este:
