Georgeta Radu

Feerie

Aripi subţiri de libelule
Se frâng în zbor pierdut în vis,
Cu puf de nori pictează rune
Ce-adună magii din abis.

Fluturi curaţi adorm în lume,
Culori de catifea şoptind
Spre licurici, ce-mi spun pe nume,
Lumină-n noapte risipind...

Luna îi leagănă-n argint,
Spunându-le de unde vin
Şi-n albul-lipsă, în alint,
Îi culcă-n stele din Divin.

O scânteiuţă rătăcită
În noaptea mea de feerie
Mi se aşază, fericită,
Pe-un fir de Dor, care-ntârzie
Pe Sufletul ce-ngână-n rânduri

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia... când iubeşte un bărbat

Femeia... când iubeşte un bărbat,
adună-n inimă tot înţelesul
IUBIRII ce-i inundă Universul...
atinge Raiul, uitând de păcat...

Respiră elixirul nemuririi,
plutind, nestingherită, printre aştri,
când vraja dorului cu ochi albaştri
o-mbată-n îngereasca lege-a Firii.

Tot răul se dizolvă în uitare,
în creuzet de Infinit fierbinte
ce converteşte vechile cuvinte
în psalmi, cântaţi la dulcea-nmânecare...

Îmbrăţişări, în iarbă-nrourată,
vibrează trup, scris în spirală sfântă,
în împliniri de dragoste flămândă,
sub stele, 'n miez de noapte satinată.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flash

Ploi mărunte spală vremea (care trece, care vine)
de virtuţi închipuite, fără noimă, fără rime.
Toate învârt roata vieţii, când spre alţii, când spre tine,
ochii arşi 'şi-nchid clipirea, de prea multă usturime.

Dinţii lumii nu mai muşcă, strepeziţi de răutate
nesătulă, dar sleită-n neputinţa de-a ucide
cu minciună, izvorâtă de micimi, şi laşitate
ce sfârşeşte cu un rictus "dulce"... ca de aguride.

Limba, opărită tragic de cafeaua cea amară,
până mai ieri ascuţită de-un fierar lipsit de suflet,
se alină cu veninul curs din vorbele de-ocară
scăpărate pe la colţuri de gura-i, strâmbată-n rânjet.

Ploi mărunte... dinţii lumii... roata vieţii care trece...
Totul este... cum se spune?!... E... rahat cu apă rece...

sonet de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea soarelui

Am pătruns în gândul tău, fără să te-ntreb de vrei.
Mi-era frig şi m-am ascuns de iarnă şi gerul ei.
Era atât de curat, c-am rămas şi peste noapte.
Gândul, foarte obosit, vorbea cu mine în şoapte.

Povestea că eşti prea singur şi nu ştii ce vei mai face
şi mă-ntreba, cu sfială, dacă să te lase-n pace.
L-am privit adânc în ochi, m-am apropiat uşor,
am văzut un suflet trist, plin de doruri... călător...

Îşi pierduse Începutul şi puterea-l părăsise,
de prea multă căutare... uitase cum e s-ai vise.
Singur cuc, de-atâta vreme, se hrănea fără de foame
şi, pe margini, bunătatea-i începea să se destrame.

Resemnarea şi virtutea, adunate de o viaţă,
erau singura-i avere. Voia să le ducă-n piaţă,
sperând c-o să-i fie bine, măcar în ultimii ani,
dacă vinde-astă comoară pentru-n teanc de gologani.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragil

Gingăşie... de copil...
ni se caţără, tiptil,
prin lumina timpului,
în adâncul trupului.

Vorba, nelalocul ei,
dacă-i este aruncată,
o încruntă, cu temei,
şi se-ascunde supărată.

Zi de zi, răni sângerânde
se adună în fragil
şi nimeni nu ia aminte
la cel bun şi drag copil,
când coboară în adânc,
rătăcindu-se de el,
depărtându-se, oftând,
neînţelegând, defel,
răutatea şi urâtul
ăstei lumi, împotrivite

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furt

Opreşte timpu-n loc şi fură-i secundarul,
să uite să mai treacă peste IUBIREA noastră,
şi schimbă-l cu norocul, când întâlneşti coşarul!
Norocul răsădeşte-n priviri de floare-albastră!

Topi-vom apoi clipa cu torţele IUBIRII,
doar tinereţea, veşnic, ne va lumina chipul,
zilele n-or mai umple cămările -amintirii,
vom fi îndrăgostiţii care-au păcălit timpul.

Fă asta primăvara, în zorii dimineţii,
când fluturii curtează magnolii înflorite
şi oamenii şi-ascultă, zâmbind, duhul blândeţii,
fără să pizmuiască iubirile-mplinite.

Să nu ai nicio milă de timpul fără pas!
Nu va băga de seamă că n-are secundar
şi, când, de oboseală, va face un popas,
fură-i şi viitorul, bagă-l în buzunar!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri

Gândurile-mi, ostenite de atâta poezie,
Lacrimi nu mai vor să curgă, că izvoarele-s secate,
Rimele sunt derutate de a lumii erezie,
Inima-mi cere degrabă doruri să le fac uitate.

Cer, Pământ, Lună şi Soare vor vacanţă de la slove,
Marea vrea să spargă valuri făr-a fi interpretată,
Fluturii fug să se-ascundă în hăţişuri de mangrove,
Tinereţea nu vrea s-afle nicicând că "a fost odată"...

Iau vacanţă, ies la aer, evadez din poezie,
Spiritul încătuşat nu mai poate să îndure
Frenezie, frământare, nelinişte, fantezie,
Ireal plin de angoase, ce vor viaţa să îmi fure.

Mă extrag, fără regrete, dintr-o-afacere falită,
Ce am scris, am scris pe bune, fără nicio fraudare,
Nu m-am căciulit vreodată, nefiind vreo ipocrită,
Pot privi pe-oricine-n suflet, fără nicio apăsare.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gelozie de Facebook

Nu mai e niciun secret, m-am îndrăgostit atroce!
Offf! Mă spovedesc la voi, gelozia mea-i feroce!
Doar ce văd că-i dă vreun like vreo Evă nevinovată,
Mă reped la gâtul lui, ca o bestie turbată.

Îl întreb de când o place, şi sunt foarte bulbucată,
Şi trântesc un comentariu ce-nspăimântă lumea toată.
Ştiu că e nevinovat şi nu-mi ascunde nimic,
Însă mintea-mi o ia razna, sufletu-mi se face... miiic.

Scenarite mă apucă, mă transform în Inchiziţie
Şi pe pagina-i curată, fac urgent o "percheziţie".
De-a răspuns la "provocarea" de "Somn bun!" sau "Noapte bună!",
Mă prefac o săptămână că sunt bine... da-s nebună!

Dacă-accept-o cafeluţă aburindă, în eter,
M-amărăsc ca mătrăguna, că ăsta-i maaare mister!
Şi-l întreb ce i-a ghicit vrăjitoarea,-n fundul ceştii?
El rămâne siderat, eu îi zic:"Taci, precum peştii!"

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gingăşie

În pic de rouă, dorul ne-a-mbrăţişat IUBIREA,
Făcându-ne să credem că plouă-n Infinit...
Şi, prinşi în jocul vieţii, ne-am întâlnit privirea,
Zâmbind, uimiţi de vraja din suflet nesfârşit...

Veşmintele de rouă, menite să ne-adape,
În goana dup-a lumii deşartă căutare,
De s-ar zvânta la soare, le-am primeni în ape,
De-un suflet şi alt suflet, ar fi-acoperitoare.

Să bem, IUBIREA mea, bobiţele de rouă
Ascunse-n mica noastră sticluţă de argint!
Să ne-mbătăm cu ele!... Şi chiar de nu mai plouă,
Ne-or ţine-o veşnicie, de sete, -n Infinit...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia-mă şi du-mă

Ia-mă şi du-mă la capăt de lume,
La ţărmuri de dor... în vis... şi uitări!...
Să dorm pe perna iubirii nebune,
Să strângem dorinţe-n îmbrăţişări...

Comoara din suflet e doar pentru tine,
Ca aur topit, îmi curge prin vene
Şi simt deseori că te-aşezi lângă mine,
Să-mi dai sărutări, în visele mele.

Eşti aer curat, te respir, îmi dai viaţă,
Omori neputinţe-adunate de timp,
Eşti dulce povară, ce gându-mi răsfaţă,
Eşti mană cerească, trimisă de-Olimp.

Când viaţa ne strânge-n corset de oţel
Şi lumea ar vrea să ne pună zăbrele,
Trăim nemurirea lăsată de EL...
Zâmbim... ne-ntâlnim, fericiţi, printre stele.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!