Poezii de Gică Jalba
Viața... prinde... viață...!
Soarele, într-o fină vâlvătaie de culori,
Vântul aprig de munte, obosit, oleacă mai scade,
Ploaia curge liniștită din streașina de sub nori,
Roua, pe micuțe petale, pură, cristalină, șade...!
Clar grăbită, noaptea-mpinge-n dimineți.
Răsăritul, mai ieri palid, azi, bate în portocaliu,
Vântul călduț, amarnic, nemilos, face ravagii în nămeți,
Sub cerul senin, apare și viața, peisajul, din mort, apare ca viu...!
Riscant, rândunelele zboară paralel, razant cu solul,
Vrăbiuțe, gălăgioase, se-mbăiesc în norul de praf,
Orăcăind, broscuțele, dau lacului zilnic, ocolul,
Natura toarnă un film, în noul și modernul cinematograf....!
Bâzâind nervos, se siimte agitația albinelor,
În ochi îmi sare zborul anemic de cioară.
În picaj, un vultur planează, întregind al naturii decor,
în iarbă, un greiere ginerică ne-ncântă solist la vioară...!
Liliecii, zboară până târziu în noapte,
Greierii, țârâie îndelung și după miezul nopții,
Pești și broaste, pe fundul apei, poartă discuții în... șoapte,
Cocoșul, pe gard, mincinos ne anunță, cum că ne-au invadat, coioții...
[...] Citește tot
poezie de Gică Jalba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Gică Jalba, adresa este: