Giorgos Seferis

În peşterile mării

În peşterile mării
este o sete este o dragoste
este un extaz
toate dure ca nişte scoici
le poţi ţine în palma ta.

În peşterile mării
zile întregi ţi-am scrutat privirea
şi nu te-am cunoscut. Nici tu pe mine.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lămâi amare

Pe-o insulă-a lămâilor amare
Unde frigurile lunii reci ard
În globurie întunecate ale fructelor,

Iar sub picioare iarba uscată
Tortureaza memoria şi reînvie
Deprinderi moarte de-o jumătate de viaţă,

Lasă mai bine să doarmă tot ce n-a fost încă spus,
Frumuseţea, întunericul, vehemenţa.
Lasă infirmierele mării străvechi

Să le comemoreze somnul,
Iar capul cârlionţat al mărilor greceşti
Să-şi păstreze calmul, ca pe nişte lacrimi care n-au curs.

Să-şi păstreze calmul, ca pe nişte lacrimi care n-au curs.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumi pierdute

Cum ai putea tu strânge laolaltă
miile de fragmente-ale
fiecărei persoane?
Ce s-a-întâmplat cu cârma?
Barca descrie cercuri
şi nu se vede nici un pescăruş.
Lumea se scufundă:
Aşteaptă şi te va lăsa
singur sub soare.
Tu scrii:
cerneala se împuţinează,
marea se umflă.
Trupul care spera să înflorească precum o ramură,
să poarte fructe, să devină un flaut în ger...
imaginaţia l-a aruncat în zumzăitul unui stup de albine,
astfel încât timpul muzical să poate veni şi să-l tortureze.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai e puţin

Mai e puţin
Şi vom vedea migdalii în floare,
Marmura sclipind în soare,
Valurile cârlionţate, marea de un bleu nespus.
Mai e puţin,
Trebuie doar să ne-înălţăm un pic mai sus.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parteneri în Hades

"Nebuni, care au mâncat vitele lui Helios;
iar zeul le-a refuzat ziua reîntoarcerii"
-Odiseea-

De vreme ce mai aveam câţiva pesmeţi,
a fost o prostie din partea noastră
să debarcam pe insulă şi să mâncăm
lenoasele vite-ale lui Helios;

şi asta pentru că fiecare din ele era un castel
pentru care trebuia să porţi războaie
patruzeci de ani, până când deveneai
un erou şi un star!

Întorşi hămesiţi pe uscat,
ne-am îndopat până-am căzut,
îndestulaţi, în aceste regiuni joase şi triviale,
greoi la minte şi sastisiţi.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radioul

Velele devenind tot mai mici în vâltoarea vântului
sunt tot ce reţine memoria din acea zi.
Parfumul pinilor şi tăcerea
vor alina rana
făcută de navigatorul care se-îndepărtează –
sclipirea fulgurantă-a lipanului în râu,- a dumbrăvencii în aer.
O, femeie rămasă fără mângâiere,
ascultă recviemul vântului.

Potirul de aur este gol,
soarele-a devenit o rufă
la gâtul unei femei de vârstă mijlocie,
care tuşeşte fără contenire –
amintirea verii-n care el a plecat o întristează...
atunci ea avea aur la mâini şi în pântece.
O, femeie cu priviri pierdute,
ascultă cântecul orbului.

Se întunecă; închide ferestrele –
fă-ţi flaut din trestia zilei de ieri,

[...] Citeşte tot

poezie de Giorgos Seferis din Sturzul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplitate

Nu doresc decât să vorbesc simplu, să mi se-acorde această favoare.
Am încărcat până şi cântecul cu atâta muzică încât, încet-încet, se scufundă.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!