Poezii de Ileana Nana Filip, pagina 12
Epilogul colegialității
La servici îmi cade epilogul
Mă așez pe cel mai nobil soclu...
Și un om neliniștit și gras
mi-a lăsat o urmă pe obraz
M-a lăsat pentru-o frumoasă fată
Cu andreaua și opinca plată
Prinde-mă de nas, scutură bine
Cât salariul "tale" te mai ține,
Și când ai să ieși din tura doi
Să nu uiți că nimeni nu-i ca noi.
poezie de Ileana Nana Filip din Sub ochelarii unui papuc umoristic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești respirația mea
De fiecare dată când zările-ți vor zâmbi
Să nu uiți că eu te veghez zi și noapte
Îți alint cu privirea inima
Îngheț gândul sărutului tău
Nu încerc să te caut
Tu ești plecat în valuri
Și te vei ancora la maluri
Pe care eu nu le mai caut
Și te iubesc cum tu o faci
Ești respirația mea.
Nu mai vreau să te luminez
Vocea ta îmi vorbește când tu nu ești aici
Voi străbate timpul pentru a te oglindi
Noi suntem adesea priviți din depărtare
Tu ești comoara mea de preț
Nu pot să nu te iubesc
Pentru că aș contesta iubirea
Și aș refuza o parte din mine
Tu ești atingerea mea cu fiecare vers
Tu îmi zâmbești din lumea ta
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred în iubire
Am crezut că am să mor și ți-am scris iubirea
Astăzi am retrăit moartea și iubirea nu se mai scrie
Rămâne amintirea unei frumoase șoapte-n noapte
Când luna era soră mai mică a ochilor frumoși
Romanul s-a scris, așa cum ni se scrie povestea
Urmează un nou serial de filme bune
Sau filmul vieții mele în căutarea iubirii
Am obosit să cred în tine, dragul meu
Și nu mai cred de mult în vorbele-ți deșarte
Ochii tăi m-au mințit în fiecare zi,
Dar soarele meu a răsărit pentru că eu cred în iubire.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt
Eu sunt doar femeia-ispititoare?
Te-ndemn să-ți folosești talentul
Dar tu refuzi, leneș ești
Crezi doar că sunt pe interes.
Nu, dragul meu, fi mai deștept
Eu vreau doar te văd actor.
Tu ești poetul inimilor toate
Tu știi cum soarele se-ntoarce-n zare
Retrăiești fiecare graniță a minții
Oferind un vers, rupt din soare
Ce-mi intră-n inimioară
Visezi să retrăiești scena în doi.
Plecând într-o lume imaginară,
Șocant de frumoasă, vibrant, constelată,
Când soarele va rămâne doar acel sărut al răsăritului.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt vechea și noua iubită
"Am învățat ca să renunț la mine" și eu, iubite
Veșnic rătăcești prin mine, drag poet ispititor
Nici ușa nu mai e aceiași, nici casa nu mă mai primește
Sunt pana din cuvântul nerostit și vestea închiderii în pământ.
Sunt viața, dar moartea e aproape, e-o soră frumoasă din noapte
Sper că nu te vei risipi în mugurii de brad copt
Și nici nu vei umbri copacul vieții.
Cunoașterea m-a propulsat printre stele.
Speranța este ultima ce poate aduce zâmbetul pe buze
Eu nu sunt decât iluzia iubirii, ce nu poate rătăci prin ei
Eu sunt mireasma nesimțită incă de un fin nas
Eu sunt femeia, definită sau simpla povăra a conviețuirii.
Eu sunt lacrima și spinul ce se agață prin părul tău albastru
Eu sunt vechea și noua iubită, ce nu va risipi iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ți-am pus aripile sufletului în palme
Poezia este forma exprimării iubirii duse la extrem
Nu fi gelos pe modul de a crea,
Poezia este muzica sufletelor pereche
Eu nu te-am forțat să simți, să scrii
Eu ți-am pus aripile sufletului în palme,
Eu am știut că poți simți mai mult decât poți arată
Și pentru asta nu ești tu vinovat, ci mama, viața...
Știi, numai prin poezia ta m-am simțit mângâiată, binecuvântată,
Dezmierdată, cucerită în setea mea de cunoaștere,
Numai așa viața mea a luat un curs normal
Căci relațiile cu cei din jur
Nu mai erau propice setei mele dea deconspira sentimente.
Erau chiar mai puțin prospere decât ar trebui să fie.
Astăzi când am primit de la Dumnezeu darurile mult dorite
Știu să pot alege locul unde trebuie să stau,
Locul unde copiii pot crește armonios,
Viața pe care o pot avea, cu aripi puternic ancorate în mister.
Tu ești temelia energiei ce m-a ridicat de la sol.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna
Vreau să fiu fântâna gurii tale, desprinsă din salcia mamă
Cu lacrimi mă-mbii la Peștera Muierii
Ce mă-ndeamnă la vis,
Din coastele mele vei gusta fructul oprit
Nedeslușitei iubiri, îi va risipi moartea tot arsenalul din dotare
În iarna de argint, aurul s-a risipit în pământ
Cu tot cu zilele mele, cu freamătul codrului și cu visele spulberate de zei
O cămașă din mătase mă va acoperi în gândul opac
Am să scurtez ritualul, devenind lumină lină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e o carte scrisă
"Femeia e o lume de mister!?"
Femeia e o carte scrisă, rămasă-n biblioteca tristă
Definiția divină a femeii e chiar acel sâmbure de viață
Ce va răsări din piatră seacă,
Ea, e chiar acel pântece necesar pentru o nouă viață.
"Dorință și speranță în neant?"
Acea nimfă căutată de zeii Olimpului??
Da, este chiar ea o definiție a frumuseții și artei
Ce se etalează-n fața ta.
Acea oglindă,
Chiar deșartă ispită!
Ce nu răspunde imediat durerii tale.
Femeia a înviat odată cu tine, odată cu viața
Și nu va risipi acele sentimente pure, în nisipul infertil
Ea, dănuie în zi sau noapte, cu magice surâsuri vii
Ea este însuși lumea toată.
Ea este arta.
Poezia.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia în negru
Aștept îngerul divin să mă primească
Care de lumină se-adună în mine
Nu mai poate fi decât steaua promisă
Nici o umbră nu-i. E doar lumină...
Mila mulțimii se vede acum
Femeia în negru, rătăcită-i pe drum
Și urlă-n gânduri, trăind ca o fiară.
Istovită îngână o poezie
Pentru fiica ei bună. Amară trăire!
......................................................
Nici o hârtie nu-i poate șterge
Amintirile memorate adânc
Suntem din ce în ce mai goi...
Sufletele noastre se întorc pe pământ.
Amurgul se pierde în vaietul ei...
Mirosul de tămâie și smirnă se simte
Peste mormânt, lacrimi flori și cuvinte
În inimi de stele, poeme scrise cu pierdutele vise.
O viață la geamul durerii s-a stins
Vibrează de doruri și taină secunda
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia puternică
Poem dedicat dnei Rodica Galescu
Eram o tânără frumoasă
Cu o ochii verzi și pielea de mătase
Nu știam ce inima îmi pregătea
Nu știam ce voi putea comunica
Eram singură și poezia devenise aliatul meu
Un aliat fără de care azi nu aș fi fericită
Era un zid fără de opreliști
Era un mod prin care mă salvam
Copii îmi dădeau speranța
Și viața mea avea un sens
Eram o femeie fericită
Aveam aproape totul
Eram o ființă preaiubită
De cei ce îi purtasem în pântece
Aveam acum un loc mai bun
Aveam o viață lungă și frumoasă
Iubitul soț m-a părăsit
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ileana Nana Filip, adresa este:
