Ioan Friciu

Rondel în aşteptarea toamnei

Păleşte frunza din copaci,
Iar câte una s-a sfrijit
Şi nu mai sunt holde cu maci
Pe şesu-ntins şi însorit.

Gustar deodată s-a ivit,
Păstăi crapate pe araci,
Păleşte frunza din copaci
Şi câte una s-a sfrijit.

Eu, am un of nemărginit
Că nu avem ce pune-n saci
Din plaiul nostru pustiit,
Ţăranii noştri sunt săraci.

Păleşte frunza din copaci

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în burg

Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle,
Măsoară zilele ce curg
În sacul vremii ce se umple.

Din foişoare, cu vechi surle
Oştenii la vestiri recurg;
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle.

În zorii zilei şi-n amurg
Sfinţenie este şi în gherle,
Căci a venit un demiurg,
Ca să prefacă piatra-n perle,
Se lasă seara peste burg.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în cimitir

În liniştea din cimitir,
Lângă tăcutele morminte
S-apleacă şi al ierbii fir,
La tânguitoarele cuvinte.

E o aducere aminte
C-am sădit un trandafir
În liniştea din cimitir,
Lângă tăcutele morminte.

L-am sădit pentru părinte.
Când azi mireasma i-o inspir,
Totu-mi pare-o rugăminte:
Să-i mai cânt o dată la clavir

În liniştea din cimitir.

rondel de Ioan Friciu (22 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în Hermanstadth

În Hermanstadth cu ziduri înverzite
Şi saltimbanci cu măştile pe faţă,
Turişti în grupuri bântuie prin piaţă
Cu capu-ntors din gâturi răsucite.

Încet şi calm, oraşul prinde viaţă
Prin perle muzicale răspândite
În Hermanstadth cu ziduri înverzite
Şi saltimbanci cu măştile pe faţă.

Cultura nu s-acoperă de ceaţă,
Că sunt aici muzee renumite,
Istoria Cetăţii se învaţă
Din tomurile vremii, prăfuite

În Hermanstadth cu ziduri înverzite.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în noaptea de toamnă

Ochiul somnoros al lunii
Peste şesuri lăcrimează,
Sus, pe deal se-nsingurează
Fără frunze, trist, gorunii.

Ş-au rărit frunza şi prunii,
Tremurând se lamentează;
Ochiul somnoros al lunii
Peste şesuri lăcrimează.

Bruma nopţii se aşează,
Stinge prin grădini tăciunii,
De pe boltă mai vegheză
Prin ferestrele furtunii

Ochiul somnoros al lunii.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în prag

Mama a ieşit în prag
Să mă soarbă din priviri,
Revedea copilul drag
Ce s-a -ntors din rătăciri.

E căzută-n amintiri
Ce în vise o atrag.
Mama a ieşit în prag
Să mă soarbă din priviri.

Din al anilor şirag
A făcut mărturisiri,
Cum îmi da doar ceai frag
Ca să am blagosloviri,

Mama a ieşit în prag.

rondel de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în prier ucigaş

Pe ram mălinul tremura,
Plângea laleaua sub zăpadă;
Sub hibernala canonadă
Cireşul foloarea-şi scutura.

Din cer au început să cadă
Săgeţi ce firea-nfiora,
Pe ram mălinul tremura,
Plângea laleaua sub zăpadă,

Că gerul a-nceput să ardă
Şi parcă nu se sătura;
Prier cu otrăvită bardă
Ucis-a tot ce-nconjura...

Pe ram mălinul tremura.

rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel în ţară neguvernată

O ţară ce-i neguvernată
Îşi duce veacu-n greutăţi
Şi toată naţia-i derutată,
Robită e de nedreptăţi.

De reputaţia ei pătată
Se va vorbi cu răutăţi,
Că a rămas neguvernată
Zbătându-se în greutăţi.

Ori pentru viaţă-mbelşugată,
Nevoie este ca-n cetăţi
Să sufle vânt de libertăţi,
Să fie ordinea-ntronată

În ţara ce-i neguvernată!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel iubirii dintâi

Deşi iubiţi n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.

Să ascultăm privighetori
Aş fi dorit să vii odată;
Deşi iubiţi n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.

Cu inima descătuşată
De anii mei rătăcitori
Tu eşti iubirea căutată
În viaţa mea de-atâtea ori,

Deşi iubiţi n-am fost vreodată.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel la Catedrală

Sună clopotul la Catedrală,
Stau în genunchi şi murmură încet
Enoriaşii cu chipuri de ascet;
Ruga le răsună în cupolă.

Cu acorduri fine de violă,
Îngână ei un cântecel discret;
Sună clopotul la Catedrală,
Stau în genunchi şi murmură încet.

Chiar dacă gestul pare desuet,
Importanţa lui este vitală,
Pentru noi toţi şi pentru tineret,
Ce păstrăm Credinţa ancestrală.

Sună clopotul la Catedrală...

rondel de Ioan Friciu din Inedita (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!