Poezii de Ioan Friciu, pagina 20
Rondelul celui ce s-a dus
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
Acolo nu mai sunt cutume,
Nici prieteni și rivali.
Ca el poart-același nume,
Trei copii ai lui, legali.
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
S-a dus și a lăsat renume
Urmașilor săi loiali,
Binecrescuți și sociali,
Dar nu poate să-i îndrume,
Că s-a dus în altă lume.
rondel de Ioan Friciu (28 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rondelul celui deprimat
Multe gânduri îl frământă,
Neputând scăpa de ele
Se roagă la icoana sfântă,
Că-i vrăjit de pieze rele.
Se teme amarnic de belele,
Tot ce mișcă-l înspăimântă,
Că multe gânduri îl frământă
Neputând scăpa de ele...
La ferestre a pus zăbrele,
De ușă a proptit o stâncă,
Noaptea-i speriat de stele,
De umbrele ce nu cuvântă.
Multe gânduri îl frământă.
rondel de Ioan Friciu (2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul clopotarului
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotnița cea veche,
Cu un zel fără pereche
Clopotarul rugi îndrugă.
Figura lui pare prelungă
Cu pălăria pe-o ureche.
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotnița cea veche.
Zi și noapte stă de veghe,
Furtuna să nu ajungă.
Norii clopotul i-alungă,
După datina străveche,
Bate clopotu-ntro dungă.
rondel de Ioan Friciu (21 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul corupției
Este fapta de corupție
Plaga grea a societății,
Face mare rău cetății
Și un vid în Constituție.
Liber frâu să-i dea dreptății
S-a făcut o revoluție,
Plaga grea a societății
Este fapta de corupție.
Facem uz de intuiție
Ca ideea demnității
Să troneze în justiție,
Colapsul onestității
Este fapta de corupție
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul curcubeului
În salbe colorate peste nori,
Lumina solară se destramă
Culori transpuse într-o gamă,
Așezate-n minunate aurori.
Curcubeu cu splendide culori,
Care să-l privim ne cheamă,
În salbe colorate peste nori
Lumina solară se destramă.
Îl privim cu toții-ncrezători
Din mijlocul naturii mamă
Și vom ști că mâine-n zori
Ceru-i fără de maramă,
În salbe colorate, fără nori.
rondel de Ioan Friciu din Inedită (2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul deșertului
Sub soare pal ucigător,
Plită-ncinsă e nisipul,
Pe cer nici urmă de nor
Când astrul a atins zenitul...
O caravană trece fără spor,
Cămile, anevoios "vehicul..."
Sub soare pal ucigător,
Plită-ncinsă e nisipul...
Și nu-i nimic încântător,
Că fierbe pe nisip ibricul,
Încântare-i umbra unui nor,
Ce le răcorește chipul...
Sub soare pal ucigător.
rondel de Ioan Friciu (15 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul dorului
De tine când mi-e dor
Și sufăr în tăcere,
O ploaie de mistere
Ș-un gând înălțător
Mă duc în alte sfere,
A nu mă lăsa să mor,
De tine când mi-e dor
Și sufăr în tăcere.
C-un ancestral fior,
Vibreaz mai cu putere
Ș-atunci grăbit cobor
Din nou pe emisfere,
De tine când mi-e dor...
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul eroilor
Le-au ridicat un monument
Cu flori și lumânări aprinse,
Ce luminează viețile lor stinse,
Rugi înalță-n orșice moment.
N-a fost un singur contingent
Jertfit pe câmpurile-ntinse...
Le-au ridicat un monument
Cu flori și lumânări aprinse.
Soții și mame sunt cuprinse
În profundul sentiment
De doruri grele și tristețe,
Ce le stă săpat adânc pe fețe...
Le-au ridicat un monument.
rondel de Ioan Friciu (22 iunie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul frunzei
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
De vântul iernii alungată
Din pădurea desfrunzită,
Cade tristă, îngălbenită
Pe cărarea înghețată.
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
Va sta-n cărare îngropată
Sub zăpada troienită.
De nimeni nu va fi jelită,
Iar de vânt va fi uitată
Solitara frunză rătăcită.
rondel de Ioan Friciu (21 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul fumătorilor
Rumegă mahorcă-n dinți,
Plămânii-s înecați cu fumul,
Otrava pătimașelor dorinți
Ce-i înfrățește cu tutunul.
Sfaturi n-acceptă niciunul
Și vin iar tardivele căinți,
Că rumegă mahorcă-n dinți,
Plămânii, îi îneacă fumul.
Peste tot împrăștie scrumul,
În van regrete, făgădiuinți,
Ei tot așa-și urmează drumul,
Pradă propriei neputinți,
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ioan Friciu, adresa este: