Poezii de Ion Ene Meteleu, pagina 2
Mușuroiul
Pe o miriște aridă,
printre vrejuri de dovleac,
într-o vară prea toridă,
lupta din greu un gândac
cu un bulgăraș excentric,
împingându-l cu tupeu...
După iz, după culoare,
era cred, un scarabeu.
Și-l rostogolea frenetic
cu-n sofisticat furcoi,
mergând cică înainte,
dar cu capul, înapoi.
Era prânzul, și acasă,
aștepta înfometat
tot neamul, să se înfrupte
din biluța de rahat.
Dar terenul nu e neted,
și sunt hoți la orice pas,
și avea de tras, nu glumă,
aproape un sfert de ceas...
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NIHIL SINE DEO ?
Sunt doar unTaur, dar n-am fost vițel
și nu m-a născut Vaca, nici Madona.
Madona nu-i o Oaie, nici eu Miel,
ba, chiar mi-aduc cu oamenii nițel
pe soră-mea o cheamă Anemona,
să fie oare de-a lui Luchian?!
Nu cred, că nu suntem din Botoșani,
așa cum Sfântul nostru, cel mai cel,
nu este chiar de loc din Timișoara,
e din Dobrești, ce Bara-Bara-Bara,
că doar n-om fi cu toți din București,
să prindem funcții cu venituri grase,
sunt ca un melc, nu-mi treb'e șapte case
și nici terenuri, nici ferme de pui,
eu sunt modest, ce ferma calului!
De Valul lui Traian, am cam scăpat,
vin alte catastrofe la palat,
să măture ciclonic ce-a rămas...
Tu ce faci, iar bagi degetul în nas?
Te uiți cu-n ochi și ești într-o ureche,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PALUSTRĂ
****************************************
Când soarele răsare-n zori,
cu raza lui mângâietoare,
strălucesc perle reci pe flori,
iar prin frunziș, mărgăritare,
din roua irizând culori,
în curcubeul de petale.
****************************************
Din cuibul garnisit cu puf,
se înalță-n zbor o ciocârlie,
în lacul înțesat cu stuf
se-nfiripa o simfonie,
ocăituri cu mult năduf,
se produceau în armonie.
****************************************
Mici brotăcei ochioși și verzi,
ce pe-ale nuferilor frunze
și-au făcut scene, ca să vezi,
cântă-n cimpoiul de sub buze,
(dacă n-asculți, nu știi ce pierzi),
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânsul este ploaia care mângâie pustiul tristeții...
RĂTĂCIND...
Sunt trist și la fel de cenușiu,
Ca un nor pe cerul pustiu,
Și vântul îmi suflă din fața,
Ce greu se-naintează în viață!
Ce drumuri cu gropi și hârtoape!
Sfârșitul e tot mai aproape.
Când vroiam să-mi iau lumea în cap,
Când în piele nu puteam să-mi încap,
Ca să-mi facă în ciudă acum,
Mi se-arată și netedul drum.
Dar mi-e teamă că-i mult prea târziu,
Doar cărarea cea strâmbă o știu...
Și-s la fel ca un nor cenușiu,
Rătăcind pe cerul pustiu.
de Ion Ene Meteleu
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Ion Ene Meteleu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop
Norii s-au spart
în miliarde de cioburi,
Cad pe Pământ,
nu pe alte globuri;
Fulgere albe,
în zigzaguri brăzdează
Drumul spre cer,
când și când luminează.
Cioburi de gheață,
pe Pămant cad rotunde,
Ploaia e rece
și-un fior mă pătrunde;
Știu că e ziuă,
dar afară e beznă
Și simt cum mă arde
reuma din gleznă.
E mijlocul verii,
dar tremur ca varga,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

REGINA NOPȚII
Se-aude-ncet, prin frunze
cum se desfac bobocii,
Se văd razele lunii
cum mângâie petale;
Ca tremurânde buze,
primesc sărutul nopții,
pulverizând parfumul
în volte siderale.
Staminele virgine
ademenesc pistilul,
pudrate de natură
cu galben fond de ten;
cu unduiri caline
își etalează stilul,
împodobind corola
cu-nmiresmat polen.
În zori, când luna plânge
cu picături de rouă,
petalele se-adună
cătând spre răsărit;
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ROBOTEALA
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
S-o făcut iar ora șapte?!
Of, iarăși mă duc la școală,
și-s de-aseară obosită,
ne-am destrăbălat la party;
merg amu, direct la medic,
să-mi dea scutire di boală
nu știu ce ne-o trebui
să-nvățăm atâta carti!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
La Română m-o-nvățat
mama, cât am fost copilă,
și-am vocabular bogat,
știu să-njur, să zic blesteme,
cu oricine-aș discuta,
îi înnebunesc la bilă,
iar la mate... ce-i, un fleac,
pot să pun multe probleme.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Și nu știu la ce m-ajută,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Șapte ani de-acasă
Cât de departe ești, copilărie,
Că de-aș putea da timpul înapoi,
Aș zice c-a trecut o veșnicie,
Că-i mai aproape ziua de apoi.
Dar oare pot uita căsuța albă,
Ce-n Postul mare mama o spoia,
Când tata țesăla o iapa dalbă
Și-n curte un curcan se înfoia!?
Noi alergam desculți prin ierburi ude,
Prin șanțurile pline cu noroi,
Iar seara eram niște paparude:
Tata-l plesnea pe unul, țipam doi!
Mama sărmana, încerca să-l țină,
Dar încasa scatoalce pentru noi,
Țipa la el, că țuica e de vină,
Și-n casă era mare tărăboi.
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SONETUL ULTIMULUI CEAS
Iar sună ceasul, iar e dimineață,
Și soarele va răsări din zare,
Trezind cu rouă fiecare floare;
Fii bucuros, e-o nouă zi de viață!
Nu trânti ceasul, nu-l privi cu greață,
Trezește-te, ridică-te-n picioare!
Nu te văita, când nimic nu te doare!
Dacă ești viu? Ciupește-te de față!
Că trece timpul, nu-i ceasul de vină,
El doar te-ajută să ții vieții pasul,
Ți-arată dacă-i beznă sau lumină,
Îți spune unde, când, să faci popasul...
Dar și el e măcinat de rugină,
Și în final... și lui îi sună ceasul!
sonet de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

TRECUT, PREZENT... DAR VIITOR?
De-o viață suntem amici,
Încă de la grădiniță;
Citeam,, ARICI-POGONICI'',
Mai ciupeam câte-o fetiță,
În pauze când ieșeam
Mai spărgeam cu mingea geamuri,
Iar tâmplarul ne-njura
De mamă și alte neamuri.
La școală când am intrat,
Nu știu de-a fost întâmplare,
În aceeași bancă-am stat,
Chiar lângă învățătoare.
Să nu credeți că eram
Cuminți, ca sfinții-ntr-o frescă,
Mai degrabă eram clowni
De comedie burlescă.
Că așa-i când suntem mici,
Viața noastră-i tot o glumă,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ion Ene Meteleu, adresa este:
