Poezii de Loredana Ursu, pagina 2
Secretele toamnei
Un aer cald plutește peste zare,
Deschid fereastra și simt ca o chemare,
Ecou de anotimp ce pleacă în uitare,
Ecou de anotimp desprins parcă din soare.
Nu am nici teamă, nu am nici vină
Și mi se pare toamna, o doamnă în crinolină,
Se crede minunată, frumoasă chiar aș zice,
Cu brațe de lumină și cu furtuni complice.
Admir această doamnă cu mers domol de zână,
Cu coloritul vesel, stăpân peste natură,
Se poartă cu petale de crizanteme in păr,
Și cred ca doamna aceasta, ascunde un mister.
De unde atâta patos, de unde vii culori?
De unde roade copte și sunet de viori?
De unde veselia copiilor școlari?
De unde vii tu toamnă, de îmi umpli sufletul de har?
[...] Citește tot
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă târzie
freamăt de frunze reci,
îmi vâjâie vântul prin cărările sufletului
ventriculul drept se zbate în piept, ca magma unui vulcan ce se trezește la viață
ascult sunetul. ploii ce aduce a toamnă
mă pierd printre castanii acum dezgoliți
departe, departe un tunet tresare și aduce lumină pe cerul miop.
prieten și sfetnic îmi ești tu acuma,
tu singur pe lume, eu singura iar
avem un destin și purtam și un nume
tu timp care trece, eu om fără leac
degeaba mai strig spre pădure, ecoul meu doarme
și toamnei i-e somn, acum mă retrag spre
spre țărmuri departe
s-aud doar frunzișul călcat de picior.
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tunelul timpului
Aștern pe hârtie cuvinte uitate, de parcă, aș scoate la lumină artefacte,
Simple simboluri uitate de timp,
Ce vin să aducă, trecutului nimb.
Să aducă lumină peste o lume obscură, vegheată de zei,
dar și de natură.
Un ev a trecut și altul urmează,
Spre care tărâm, spre care cetate
Se îndreaptă azi omul, ce soartă îl așteaptă?
Pășind prin milenii, venit de departe, dezvăluie lumii
că ne este frate,
Atomul din mine, atomul din el,
Și-au dat întâlnire în veacul de acum,
Sa fim o dovadă a vechiului drum,
Căci cel de atunci, sunt cel de acum.
Aceleași tradiții și vechi obiceiuri, ne prind în
hora acestor milenii,
De pare departe, de pare târziu,
[...] Citește tot
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt anotimp
Septembrie, seară târzie,
Fereastră lovită de ploaie și vânt.
În colț de odaie, aștern pe hârtie al toamnei cuvânt.
În negura serii doar norii coboară,
Cum umbre coboară în orașul pustiu,
Pe străzi trecătorii grăbiți către case
Par albe lumini strălucind argintiu.
Și stelele ard colorate în noapte,
Și vântul dansează în frunzișul căzut,
Mi-e dor de lumină, de toamna senină,
Mi-e dor de speranță ca de un scut.
Și simt cum iluzii și vechi adevăruri
Aleargă fugare prin gând fremătând,
Răscoală e în suflet, răscoală afară,
În camera mea ecouri se aud.
Ascult cum tăceri în șoapte vorbesc
[...] Citește tot
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Loredana Ursu, adresa este:
