Poezii de Lorena Craia, pagina 10
Eram aici
când mă îndepărtez
de maluri
ochiul atinge largul pământului
atâtea rigori
și nicio scară pe care să urce
mama natură
încă mă caută
pe taigaua din mine
cu rădăcini până la glezna
întunericului
care mă calcă în picioare
până mă bătătorește
aproape de tine
acum te caut și eu
prin deșertul fierbinte
al infernului
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești copac
pe drumul meu
sunt multe drumuri
în stânga buruieni
în dreapta buruieni
la a treia răscruce
un afin se-nfige
cu rădăcina în iad
băltoaca îl hrănește
până la sevă
otrava rostirilor de prunci
cu un mugur de crin în torace
îi dau ocol
îl adulmec
până sângerează ochii mei
ochii tăi
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felinar
Marea de ape
Să mă îngroape
În palma ta
O lună pe cer,
Un gând efemer,
Încă o stea.
Doar două miimi
Sau două treimi
De întrebări...
Noi suntem mai vii,
Noapte și zi,
Fără urmări.
Cu zorii mă nasc,
Când zorii mă pasc
De pe nisip,
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia din casa-n care nu se intră
ochiul tău blând
când îmi stai la sân
și îți îngân
poveștile de-adio ale vânătorilor
care caută cerbii
în umbrele ierbii
umbra ta către o casă părăsită
ochiul tău blând
și palma-nvechită peste care treceau
liniile strâmbe ale gloanțelor
fine ca praful de pușcă
simți cum te mușcă?
simți?
obrazul pe ceasuri cu zimți
s-ar odihni, iubito, dar tu
cu ochiul blând
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiicei mele
micuța mea
cu ochii prinși în catarame
lâncezeala pescărușilor morți
limpede ca perla din scoică
limpede ca puiul din ou
limpede ca miezul de nucă
te va îmbrăca
până în primul abis
în care vei zăbovi
preț de o infinitate
tu încă nu ai habar
de animalele bipede
ori de păsările liniștite
micuța mea
cu ochii storși în ghiocei
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fruntea conducerii se schimbă
masacrul celor o sută de porumbei
din piața albastră
a îngreunat conștiința generației biblice
vânătoarea a-nceput într-un vas de lut
și a continuat până pe o bancă pe care
tinerii care se iubesc
își fac analize calorice
apoi traversează în care alegorice
piața albastră și sângerie
netedă ca o coală de hârtie
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaj
Știam că după cerul zdrențăros
Diavolii se-ntrec în D'arts și cros
Băbuțele, cu aripi sângerii
Și cu bastoane mici, ca de copii,
Se întreceau și ele, câteodată,
La o șeptică șuie, demodată.
Și-mpreunam din mâini împrumutate
Pentru această mie de păcate,
Dar, pare-se că nimeni n-asculta.
În pauza de masă, la cafea,
Un Scaraoțchi tânăr, pișicher,
Turna cu sârg și ură, până-n cer,
Din ceașca nebăută, amăruie,
Și iadul se nălța o cetățuie
Cu turla până-n patul meu de fier.
Credeam că-s îngeri simpli, servitori,
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grijă de noapte
eu încă mai cred în femeia stângace
cu sufletul ghem
cu inima ace
pe care cu grijă de noapte-l desface
și țese o pânză
o pânză de foc
pe care o-ncinge mereu la mijloc
eu încă mai cred în femeia de-o zi
cu sufletul strâmb
cu inima gri
pe care cu grijă de noapte-l îndreaptă
cu limbă de moarte
o moarte ce-așteaptă
ca ea să-și revendice dreptul în carte
eu încă mai cred în femeia-tăceri
cu sufletul orb
cu urme de ieri
pe care cu grijă de noapte le trece
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haos în repaos
oceanele lumii se despart
într-o apă de ploaie
în ciuda furtunii
un gând se îndoaie
te caut prin case de sticlă
dar pereții de fier se ridică
potrivnic îmi ești
eu senilă
mă-ntorc la privirea dintâi
să rămâi
într-un gest inventat
de-o copilă
pe care cu grijă niciunde
s-o pui
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harpii și harpe
nisipul mi se-oferă ca răspuns
în fiecare zi
când apusul alunecă molcom în ape
când scoicile se-ncumetă
să își dezgroape
casele țestoaselor greoaie
ca stropii reci de ploaie
care se scurg pe geamurile-nchise
de furtunile dinspre miazăzi
camere abandonate
ori balansoare ruginite care tac
în parcuri părăsite și uitate
felinarele aprinse ca năluci
la pragul caselor în care
nu ai putere să te duci
istoria mileniului de probă
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lorena Craia, adresa este:
