Poezii de Lorin Cimponeriu, pagina 13
Rămâne iubirea în inimă
Rămâne iubirea în inimă
Ca un cer absent din care se înaltă
Pe câmpuri scăldate în soare
Frunzele de trifoi coapte în vers
De nu ar fi pași nu vom putea să-i atingem
Zborul divin noapte stelele n-ar sclipi
În zborul păsărilor sublim
Nu am cunoaște nici moarte, nici viața fără iubire
Absent în prezent și trecut
Suntem doar poezie plămădită din lut.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramura de nuc
Când trupurile nu se mai ascund în ploi și iarba nu e ploaie
Prințesele din labirint vor arbora drapelul
Să știi că noaptea e tot zi
Speranțele se vor topi în ochii tăi de ploaie
Și versul te va coborî și am să plec din ploaia ta de stele,
Lăsând o ramură de nuc, în urma așteptării mele.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renașterea
Ce frumos ar fi renăscut din cenușă!
Și ce câmpuri ar fi fost înverzite!
Acum vine toamna să ne salvam dragostea
O sticlă de argint își ține curcubeul în apa sfințită
Eu am ales pădurea, locul soarelui aprins
și mângăierea murelor din palma ta
Fulgul de zăpadă abia nins
Ce frumos ar fi fost dacă roșul aprins s-ar scrie în inima ta
Când dintr-o șoaptă marea îți va șopti că eu te iubesc
Ce frumos ar fi fost să creștem împreună!
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproșul iubirii
Timp de șapte ani m-ai folosit, ca pe un câine
Ai avut nevoie de poetul Lorin Cimponeriu,
De romanticul bărbat talentat, de poezia sa
Eu am vrut să fac o familie, o casă
Tu ai luat viața în glumă,
Eu mi-am dorit acest lucru
Timpul le vindecă pe toate
Nu ai răspuns la multe întrebări
Eu mi-am dat seama târziu
Poezia nu e un scop,
Face parte din darul dumnezeiesc
Eu ți-am plătit cărțile
Duc acest proiect până la capăt
Pe viitor râmâi cu îngerul păzitor
Eu am ieșit din joc
Pe viitor nu te mai baza
pe proiecte literare comune
Nu vor mai fi.
Nu te urăsc pentru că te-am iubit prea mult
Timpul acela s-a stins,
[...] Citește tot
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rispitor în negru
Plouă risipitor de negru în albul zbor de păsări
Se mai zăresc ecouri
Vocea ta plouă
M-ai dezbrăcat în ploaie
Icoanele pereților și depărtarea umbrei dintr-o stea
Și muza iar ascultă cum se ridică norii la tine
Palme soare în zbor îmi zburdă miiei și primăvara minții a tot cioplit icoane
Și plouă în depărtarea apelor tăceri
Ascultă și privește pe geam afara noaptea cum spulberă
Amurgul se înțepenesc în frig doar mâinile de îngeri
Rămân ca o lumină în rugăciunea nopții când s-au trezit castanii îmbujorați de frig
La mine se oprește un ceas din cele șapte străluce
Și orbește lumina în aurul topit
Trezește-mă din murmur cu geana dă-mi de veste
Mă nasc puțin din ploaie de parc-aș fi murit în ochi tăi de ploi
Cireșul s-a topit și tu nu mă cunoști
Luminile sunt dense și pasărea mai ciripește pe crucea de pe schit.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!
Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!
Așternutul verii cu iarba cosită e aproape
Sânii tăi miros a salcâm,
Unduirea părului tău a libertate,
Pe brațe îți prind fluturi colorați, iasomii,
Răsărite din ploaie și noapte
Cuvântul se tot coboară în seri de aprilie,
Din stele ce miros a gutui
Încă puțin și vom trece marea,
Dăruindu-ți o icoană din calcar nestins,
Inima mea va fi zidită în cetăți,
În fiecare primăvară și iarnă
Florile de cais care au nins
Au nins pentru tine
Când sufletul meu tace între prunci la izvor
Ca o stofă din mine ce pleacă și nu se întoarce
Decât atunci când din aripi înfrunzesc cocorii.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele roz al iubirii
Am uitat să te strig în fiecare dimineață pe nume
Afară zorii își trezesc iarba
Cântă cocoși și în memorie chipul tău stă ca o cosânzeană, Desprins din poveste tot jucându-se
Mâinile tale cu ploaia ai devenit clară,
Ca răsăritul de soare
Balurul își varsă capul în zăpadă florilor de cireși rănit în zbor De o pasăre moare cercul se închide în sângele roz al iubirii Șade vântul la pândă, numărând stele, căzindu-ți în palme
Parcă prind o nălucă ce îmi aleargă
Prin zgomotul pașilor tăi de felină
Primăvara s-a urcat în munți, așteptându-și iubita.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutu-i trecător
S-au dus în ploi adânci - mistere
Și luna joacă în iarbă ca floarea soarelui
Pe lunci se mistuie ca focul vetrei, fără pară
Gândul așezând tăcerea unor pietre și liniște
Îmi fură somnul meduzele solare
S-au topit și gustul de gutui s-a stins în calendare,
Despărțind apa de mit
Cerească-i doar iubirea
Sărutu-i trecător
Cenușă-i amintirea
În zbor, doar stelele au nemurirea
Covor de iarbă verde.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se descompune universu-n soare
Oh, ce zăpadă și ce iarnă
Și Moș Crăciun e un copil
Prin uliță se vede o gară
În care trenuri trec și vin
În mersul lor lucește iarna
În multe zări adiacente
Zăpada-i lapte și iertare, murind în iarnă
Te ridici spre trandafiri din visare
Atunci, acum și aici
Se descompune universu-n soare
Ne strecurăm adânc spre infinit.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea străveche
-"Cât e ceasul de mână"? demiurgul mă întreabă
Pe cer răsare o stea străveche
Închide ochii să-ți aud bătăile inimii!
Cu urechea lipită de sânu-ți
Fluturând în dansul sălbatic de tobe și vânt
Ce mult e de atunci de când boreale
Razele soarelui mă ispiteau!
Un dans șeptar, frate cu focul din trup îmi vorbea din aripă Cerul se amesteca cu pământul
Șoaptele tale cu marea, devenind legământ de iubire
Și nu am mai dormit îmbătat sau visând ochii tăi
Noaptea mă trezește din somn ispita.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lorin Cimponeriu, adresa este:
