Poezii de Lorin Cimponeriu, pagina 6
Doar tu
Doar tu ești atât de repede ca apa
Doar tu luminezi,
Ce zi e astăzi când în ochii tăi verzi
Se aprind culorile smaraldului și greierii cântă a voioșie?
Adorm pe mâna ta caldă ca un copil ce caută iubire
E seară și iubirea se ascunde în bobul de grâu
Mierla aduce pacea
Respir un pârâu și murmurul lui e tot ce simt
Adierea inimii tale azi.
Mâine ne întâlnim cu palmele în iarbă
Jucându-ne de-a pitulata,
Până ce șoimii în zborul lor
Se cioplesc de nori în cuvinte și astfel ne tot strigăm
Ne tot chemăm, șoptind un ecou din glasul îngerilor.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea risipită
Unde este dragoste, acolo sunt eu
S-a sfârșit prea devreme vara târzie din maci
Se închid cărările și volburile apei
Prin mâna mea trec păsări și uneori copaci,
Ce singuri stau de veghe
Doar cerul e senin.
Zâmbește aurora a poartă către toamna
Mirosul de gutui te poartă în două glastre
Ce miros a iubire în amintirea ploilor cu nuferii cei albi
S-a prins să ningă iară pe caldarâmuri
Plopii se scutură spre a naște visuri
Poveștile sfârșitului de primăvară, dezbrăcată de aripi
Dăm sărutul galben de aur când zâmbește
Și pune în atmosfera ghiocul și tipsia
Și verdele și albul și păsări, ciripind îmbătate cu mine
Cu must din trei izvoare când treci prin trecători
Eu oi fi murit de atâta plâns în zare.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mă răstigneam în iubire
Știu că se face frig și mai știu că tu nu mai semeni cu oglinda Nu mai vreau să mă întorc
Ceva îmi spune că pietrele ard prea devreme
În iarbă găsesc nasturi galbeni de aur
În ecoul toamnei
Greierii înnebuniți de atâta soare lânga râu îl văd pe Dumnezeu, șezând pe genunchi
Să fie adevărat că ai rămas în toamnele inimii mele,
Când eu mă răstigneam în iubire?
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femei cu trupuri de ceară
Femei cu trupuri de ceară
Ce trec la miezul nopții
Și când dimineața se coboară
Ele sunt cobzarii sufletelor noastre.
Ce zeu le trimite, ce zeu le alungă?
Ostașul pică pe câmpul de luptă.
Târziu sau devreme, ele spunându-ți că te iubesc
Oare dragostea e facută dintr-un ochi închis
Sau unde e fereastră?
Putem să zâmbim
Îmi trimite o pasăre ciripitul ei
Număr, număr. Umerii tăi sunt doi
Încep să mă rotesc
Tu arzi ca o flacăra neatinsă a inimii mele.
Și deodată ne îmbrățișează dimineața
Și noi ocolim soarele care de-abia răsare
Mă joc cu sânii tăi, femeie
Alungându-mi demonul,
Care toată noaptea mi-a cântat dragostea.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femei cu trupuri de ceară
Femei cu trupuri de ceară
Ce trec la miezul nopții
Și când dimineața se coboară
Ele sunt cobzarii sufletelor noastre.
Ce zeu le trimite, ce zeu le alungă?
Ostașul pică pe câmpul de luptă.
Târziu sau devreme, ele spunându-ți că te iubesc
Oare dragostea e facută dintr-un ochi închis
Sau unde e fereastră?
Putem să zâmbim
Îmi trimite o pasăre ciripitul ei
Număr, număr. Umerii tăi sunt doi
Încep să mă rotesc
Tu arzi ca o flacăra neatinsă a inimii mele.
Și deodată ne îmbrățișează dimineața
Și noi ocolim soarele care de-abia răsare
Mă joc cu sânii tăi, femeie
Alungându-mi demonul,
Care toată noaptea mi-a cântat dragostea.
poezie de Lorin Cimponeriu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze în decor...
Unde te duci toamnă?
Și de unde vii ca o cămașă a frunzelor?
Ce îmi acoperă sentimentele
Scriu pe rană cuvintele cu pielea șarpelui argintiu
Botezul miresei cu toamna se spală din maci
Memorii de șoim se ridică din somn
A trecut vântul, lovind o icoană
Cu aripi de fluturi sălbatica vreme
Spală-mă pe mâini cu nisip, toamna memoriei mele
Ascunde-te în trupul de pasăre în timp,
În vremea ce curge ca sângele cald ce scrie.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gustă dragostea cu același amurg
Gustă dragostea cu același amurg!
Cu care vechii zei au ascuns lâna de aur!
Azi în Olimp nu mai e nimeni
Nu se petrece cu vin
Fecioarele au devenit sterpe
Calendarul se citește altfel
E toamnă, putrezind în legende
Scrisorile trimise pe lună
Și inima mea e un semn că e toamnă
Din vechi calendare trece prin mine prea repede,
un vânt al ochilor tăi.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba a adormit profund
Hai să aprindem noaptea cu cântecul de greier,
În loc de luminar
Să punem stele în foc.
Să spunem că iubirea a semănat cu vântul
Sau cu o adiere a frunzelor de plop
S-au liniștit caișii și vișinii în roșu orizontal
Și iarba a adormit profund.
Cuvântul nu mai strigă la tine, universul la mine,
Răsăritul pe drumuri să ne prindă când alergăm desculți
Și ce alegorie de flori tot mai suave au păsările-n aripi!
Când vântul parcă-i stins.
Ne caută un miracol cuvânt sau întrebarea
De ce în tinerețea noastră a nins?
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba din albul primăverii
Dacă mănânc, să dorm, să privesc în oglindă
Șoaptele se aud departe în suflet ca două clopote,
Cu sunetul în iarbă, coborând în cuvinte
În lutul ulcioarelor, în sete de fântâni se aud cu zarea,
Plecând odată cu marea,
Dansând ca două clopote bat inimile noastre,
Despărțind lumina
Ce trist se ascunde iarba, în albul primăverii!
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna și curcubeul
Ninge, trec cu palmele pe coapsele tale,
Cioplite din albul unei statui
Zăpada iubirii îmi curge prin sânge ca roșul
Culorii din zâmbet acum și atunci
Iarna zidește în mine lumina și visul ninge
Întinde-ți brațele să alungăm uitarea
Iarnă, nu există iarnă perfectă
Ninsoarea e foc atins de lumină
Pomul sădit al inimii mele ți-l dărui ție
Curcubeu din aura mea
Ninge! Se nasc culori alb și negru ca timpul ceasului oprit
Când întind brațele către tine până la adâncul cuvintelor.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lorin Cimponeriu, adresa este:
