Poezii de Lucian Blaga, pagina 3
Singurătate în Ithaca
Ca Ulise, rătăcim, ca Ulise,
trecând printre Carrybda și Scilla-
și nu-i nimeni să ne spună câte abise
ne mai despart de visata dies illa.
Ca Ulise ne-ntoarcem mereu,
tot mai străini, tot mai goi
dar nu ni se arată niciun zeu,
să ne spună că Ithaca e-n noi.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec în noapte
Pietre-n cale, mereu pietre.
Nime-n bezna nu ma-ndreapta.
Pan' la tine nici o piatra
nu mai vrea sa-mi fie treapta.
Pietre sunt si iarasi pietre.
Pe poteca mea de dor,
greu se lasa, greu se lasa
Dumnezeul pietrelor.
Lung e drumul, ceasul lung.
Rogu-ma, ma rog intruna,
noaptea sa-mi ajute luna
pan' la tine sa ajung.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântul Gheorghe bătrân
Sfârșise lupta. Când? Când s-a-ntâmplat? Că sta
balaurul cu solzii-mprăștiați prin spini.
Mi-aduc aminte: calm pe umeri îmi cădea,
adusă rar, cenușă din vulcani străini.
Gândesc la fapte de demult, la arătări
din era prea fierbinte ce se sparse.
De scrumul abătut pieziș din alte zări
sprâncenele îmi sunt și astăzi arse.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Light of yesterday [Lumina de ieri]
I'm looking for something. I'm looking
for a past sky and sunset. How bent
is the head, which to look up was meant!
I'm looking for something. I'm looking
for the dawns that flowed and were bright
like the fountains that now have gone out of sight.
I'm looking for something. I'm looking
for the hour that in me has remained
as the rim of a dead jug by lipstick is stained.
I'm looking for something. Beneath the stars
that existed sometime, I'm looking for a light,
which went out, but I praise day and night
poezie celebră de Lucian Blaga, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parents [Părinții]
To clay descend our parents, one by one,
while in ourselves the gardens will still grow,
They're meant to be the very roots below,
by whose extension underground we run.
Beneath the stones our parents slowly roam
while under lights we linger for a while,
while happiness we borrow with a smile,
and pain, and living water from each home.
(prima strofă tradusă de Bogdan Ștefănescu)
poezie celebră de Lucian Blaga, traducere de Bogdan Ștefănescu, Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Song of the Source [Cântecul obârșiei]
At its source, humble or proud,
No stream ever can return
Other than like cloud.
At its source, straight or inclined,
No road ever can return
Other than in mind.
Road and stream or cloud and mind,
Maybe someday I'll return
And what will I find?
Will I be a cloud, a mind?
poezie celebră de Lucian Blaga, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Visător cu degetele-i lungi pătrunde vântul
printre ramuri și pe fire de paianjen
cântă bietul ca pe-o harfă.
Albi pe fruntea ta-și deschid subțirile pleoape
trandafirii,
fragezi ca fiorii unor tăinuite presimțiri,
tremurând de neastâmpărul ce-ți joacă
viu și cald în vine.
Lacomi și flămânzi îmi strigă ochii,
veșnic nesătui ei strigă
după ochii tăi - scăpărătorii -
cari de luminoși ce-ți sunt, copilo,
nu văd niciodată umbre.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciocârlia
Cântă cineva în nori de zi
deodată cu zorile. Cine-o fi?
Cântă cineva-n văzduh.
E o pasăre? E duh?
Numai el o fi, numai el:
pământeanul puțintel
cu trupul ca bucatele
mult lăudatele,
cu glasul ca seninul
cu sânge ca aminul.
Numai el poate fi:
Hristosul păsăresc! Cel
ce-n fiecare zi
se-nalță o dată,
biruitor fără fier,
din holdă la cer,
și descântă păcatele
peste toate satele.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înfrigurare
Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri
strâng lacrimi de văpaie:
licurici.
Pe coastă-n vreji de nouri
crește luna.
Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine
și din spuma de lumin-a licuricilor verzui
ți-adun în inimă surâsul.
Gura to e strugure-nghețat.
Numai marginea subțire-a lunii
ar mai fi așa de rece
- de-aș putea să i-o sărut -
- ca buza ta.
Îmi ești aproape.
Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o dată!
Nu mi-e destul. Și după orișice
aș spune: înc-o dată!
Orice se-ntâmplă-i ca și cum
s-ar întâmpla c-o fată.
Ah, nici un rod nu mi-e destul,
îl vreau și-n alte chipuri.
Se poartă râul către mări,
dar piere în nisipuri.
Nu-i apă să astâmpere de-ajuns,
nu mi-e destul vieața, cartea.
Iubire-aș vrea, pierzare, jar,
cum voi simți odată moartea.
Nici din lumină n-am destul,
căci ea-i doar o legendă, iată.
Nimic sub zare nu-i destul,
vreau totul înc-o dată!
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lucian Blaga, adresa este: