Poezii de Maria Filipoiu, pagina 5
Legendarul Dragobete
Legendarul Dragobete
Curge-n pană fermecată,
Ce-o țin fetele la bete,
Legendă îndepărtată
Despre craiul Dragobete.
Din pruncie s-a dus vestea
Că era mândru ca Soare,
Dar mamă aspră, Dochia,
L-ascundea de fată mare.
Crescând, se făcea mai frumos,
Cu ochi ca cerul, păr bălai...
I se spunea și Făt-Frumos
În al iubirii, dulce grai.
Dochia, mamă geloasă
Pe fete curtenitoare,
Își mâna fiul de-acasă
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Literatura de azi / Sertarul Scriitorului Român, Legendele Primăverii (22 februarie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba din glia străbună (sonet aniversar) )
LIMBA DIN GLIA STRĂBUNĂ
(sonet aniversar)
Armonioasă e limba română,
Ce m-a-ntâmpinat pe glia străbună,
Ca zână din basm, cu flori în cunună,
Să o slujesc la fel ca pe-o stăpână.
Este cetate în vatra străbună,
De cărturari zidită, să rămână
Ecou de balade lângă fântână,
Ce însetați cuvântători adună.
Limba e graiul în care se cântă
Pruncului în leagăn și se doinește
Iubirea pentru patria cea sfântă.
Din rădăcina ei, limba hrănește
Dragostea de neam pe drapel răsfrântă,
Cât patria-mamă pe fii îi crește.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Limbii Române (31 august 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luceafărul de veghe (sonet)
LUCEAFĂRUL DE VEGHE
(sonet poetului Eminescu)
Prin nopți de veghe, pe bolta cerului
Adulmec Luceafărul cum privește
O lume în care nu-și regăsește
Iubirea pe sub coroana teiului.
Dorul și iubirea își împletește
De-a încununa muza poetului,
Ce-l așteaptă la răscrucea timpului,
Cu spiritul ce în veci îl iubește.
Dar visul amăgitor dispare,
Când zorii îl ascund sub pleoapa nopții,
Să revină cu-a vremii repetare.
În mistere cerești caută sorții,
Ce-l pot aduce pe-a vieții cărare,
Să evadeze din Imperiul Morții.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Luceafărul Eminescu (iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă poți iubi, copilul meu? (sonet)
Mă poți iubi, copilul meu?
(sonet copilului-părinte)
Mă poți iubi și tu, copilul meu drag,
Așa cum te-am iubit și eu pe tine?
Te îmbrățișam ca să-ți fie bine,
Mereu, când plecai și apăreai în prag.
Când vrei iubire, vino pe la mine,
Să înnodăm amintiri pe un șirag!
Că anii mei în tristețe se retrag
Și în locul lor abundă suspine.
M-ai lecui de dor, cu-mbrățișare
Din când în când, alungând suferință
Și gândul că m-ai lăsat în uitare.
Un sărut pe frunte, de-i cu putință,
Ar merita prea lungă așteptare,
Că m-ar revigora din neputință.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Copilărie (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magia cuvintelor
MAGIA CUVINTELOR
O magie de cuvinte
cu alai vine în minte
și-mi lasă gând încâlcit,
pe rânduri de-a fi-mpletit.
Eu mă rog cu-nțelepciune
Domnului, pentru minune,
să-mi descâlcească gândul,
de-a veșnicii cuvântul.
Dar cu ploaia lacrimilor
n-am stins focul cuvintelor,
ce fumegă-n urma lor
sentimente care dor.
În razele versurilor
pun jarul perseidelor,
de-a fi cititorilor,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magia Poeziei (sonet)
MAGIA POEZIEI
(sonet poeziei)
M-am îndrăgostit din copilărie,
De penelul fermecat al gândului,
Ce pictează-n culorile dorului,
Îngeri înaripați de poezie.
În zborul spre bolta Paradisului
Se-nalță gându-n ritm de simfonie,
Însoțit de muză cu fantezie,
Cuib de rime împletind poemului.
De melosul în sentimente răsfrânt
Dansează muza pe-a gândului câmpie,
Cu Soare tandru îmbrățișând Pământ.
Valsând cu-a primăverii reverie
Se leagă dragostea lirei de cuvânt,
Să-și ducă roadele în veșnicie.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maternitatea ideilor
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălțătorul cuget.
Apoi, pe Creator îl rog să o moșească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Și s-o înzestreze cu înțelepciune.
De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
și mă preocup de zestre părintească.
Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-și poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015 (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj de sărbători creștine
MESAJ DE SĂRBĂTORI CREȘTINE
Prin orice iarnă blândă sau geroasă,
cu magia datinilor creștine,
colindători mergând din casă-n casă,
duc obiceiuri cu urări de bine.
Urează de noroc și sănătate,
iar gazde bucuroase îi ascultă
și-i răsplătesc cu bani ori cu bucate,
precum strămoși din lumea dispărută.
Mergând cu Steaua sau Plugușorul,
datori morali suntem creștinătății,
să îi primim, ca pe Mântuitorul
ce se naște spre dăinuirea vieții.
Din suflete revarsă bucurie
în datină cântată la colindat
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (29 decembrie 2020)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfozarea dorului (sonet)
METAMORFOZAREA DORULUI
(sonet afectiv)
Cu-al timpului fuior țes voal de visuri,
Ca să-l dăruiesc dorului trubadur,
Prin toamna vieții mai ușor să îndur
Plânsul singurătății din apusuri.
În colț de voal leg al inimii murmur,
Să nu spargă tăcerea din abisuri.
Un veac a fi purtat prin universuri,
Căutând muză pentru mariaj pur.
Împreună trec al stelelor hotar,
Să-i cunune Împăratul din zenit,
Sorbind iubirea din pocal cu nectar.
Va răsări laur în destin menit,
Din vis metamorfozat în chihlimbar,
Pe-a veșniciei cale spre infinit.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din De dragoste și dor (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfozarea dorului (sonet)
METAMORFOZAREA DORULUI
(sonet afectiv)
Cu-al timpului fuior țes voal de visuri,
Ca să-l dăruiesc dorului trubadur,
Prin toamna vieții mai ușor să îndur
Plânsul singurătății din apusuri.
În colț de voal leg al inimii murmur,
Să nu spargă tăcerea din abisuri.
Un veac a fi purtat prin universuri,
Căutând muză pentru mariaj pur.
Împreună trec al stelelor hotar,
Să-i cunune Împăratul din zenit,
Sorbind iubirea din pocal cu nectar.
Va răsări laur în destin menit,
Din dor metamorfozat în chihlimbar,
Încununând iubirea la infinit.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate iubirii (18 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Maria Filipoiu, adresa este: