Maria Podari

Boabă cu boabă

... o mulţime de lucruri sapă-n pereţii
pământului viu
cu ochi verde de cramă
fântână cu cumpănă
şi patru nuci păzitori
şi cobiliţă cu struguri
şi sânul cu pui
ce coboară în sat
şi boabă cu boabă
ari până la padină
cu ceasul în mână
şi nu mai ştii seama
nici forma
nici mersul cuvântului
lacrimă lungă de crâng
prin propria vană...

poezie de Maria Podari din Prin Labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele barcă

... îmi făcusem o casă
din jumătăţile de cuvinte
pe care
le aruncai aproape noi
gândindu-mă
de făceam din ele o barcă
puteam ajunge departe
sufletul meu...

poezie de Maria Podari din Romănia Literară, Lacrima Maicii Domnului pe masă (2005)
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecourile Vanei

Prin pereţii uitării
Noaptea
Merge la pas.

Ne răvăşesc cuvintele
Cu gust de frunze
Încă must.

Altarul preaplinului
Zâmbetul fiarei rănite
Cu puii flămânzi.

Niciodată mai aproape
Ca-n dimineaţa cafelei
Cu crengile frânte.

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri ca monedă de schimb

... gânduri posibile şi imposibile
de pe poziţia îndepărtată a somnului
trag din propria-ţi rană
cuvintele
semnul recunoaşterii
în echilibrul de piatră
cu toate plecările
ca monedă de schimb
gânduri posibile şi imposibile
mai mult scâncet
mai mult violentă
muţenie...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dimineţile la fel

... sau cum ar spune şi poetul
suntem
un tropot de dâre purpurii
ce-ngroaşă ochiul desluşirii
ne defibrăm şi defibrăm la fel
suflarea unui gând...

poezie de Maria Podari din Prin Labirintul nemărginirilor, Gânduri întoarse din drum (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăpădul ce ne ţine pluta

... gândul se zbate-n propria-i culoare
înghesuiri de lucruri personale
şi-atât de vie-i adâncirea
ferestrei goale care suntem
tot noi în altă aşezare
defibrilându-ne lumina

poezie de Maria Podari din Prin Labirintul nemărginirilor (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin întoarcerea-n loc

... de la capăt
nu venea altoirea fântânii
lăsării sau ridicării pe vârfuri
în oglinzile mării
nici zâmbetul fiarei
prin întoarcerea-n loc
flacără în trupul cuvintelor
nici piatră
în ochiul pădurii
spulberării în crug
sau poate
o cât de greu
a-nvăţa cu glas tare
istoria mâinilor
ce-n fiecare secundă
dintre tine şi prag
ţipătul hialin al tăcerii
dezleagă...

poezie de Maria Podari din Prin Labirintul nemărginirilor, Gânduri întoarse din drum (2015)
Adăugat de mariada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reconsiderări

... dacă priveai
prin prisma marilor dezbateri
de la talpa supuselor
până la creştetul lunii
vestala inimă
repopula-va atâtea reliefuri
câte despletirile
chipului tulburat al cuvintelor
pot...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din rama anilor şi-acum

... am întrebat pe bunicul
cum s-a-mpăcat cu pământul
şi-au trăit până la adânci biruinţi
brăzdându-şi unul altuia faţa
bunicul fiind
cel mai mare peste răbdare
în timpul acesta mai lua
şi pământ în parte
mare strângător era bunicul
el nu uita niciodată
să pună de-o parte
gând pe gând
în lada de zestre
a firii lui tata
de cânta în pragul casei
întotdeauna din fluier
îngropa toţi morţii
după pământul muncit de el
până la scara murgului
şi-avea o frunte aşa înaltă

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Podari (30 decembrie 1970)
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!