Marian Hotca

* * *

tristeţi circulare rotunde perfecte captive
în zdrenţele luminii le invoc în înserarea cerului
lepădat din nimicul nostru şi florile aşezate în ghilotine
noi aşteaptă înflorirea zilelor din urmă

o umbră cuprinde sângele neputincios din vene
mulţimea de îngeri aşezaţi în pocalul îndoielii
devine ocean roşu de primejdii pulsatorii continue
o simplă haită de nori sfâşie clopotele unui amurg
în cer mai bate ceasul blestemat şi saltimbanc
oştirea secundelor ce taie înserarea coboară în oase

e vremea când neputincioşi cu mintea atât de oarbă
vom căuta în pijamale zilele ce au trecut monstruos
între degetele noastre de lut zămislitoare de lumi moarte

ciudate reptile căutând nisipul şi lumina de altădată
şi sângele cald vărsat în urma paşilor lăsaţi prin viaţă

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poate am înflorit mult prea târziu
să mai cred că exist
poate că sunt ultima secundă
topită în ceas
ce s-a zbătut de milenii
să devină cuvânt

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anexă

plânsul zorilor alungindu-se
în prăpăstiile lumii
mirosea a rouă şi a carne crudă
din ce în ce mai mult
mi se pare că
târziul curge prin ceasuri copleşitoare
nu avem un scenariu scris
pentru malurile noastre
uneori trecem prin nisipul mărilor
fără să avem vreme în tălpi

şi ca-ntr-o anexă a morţii
ne ducem viaţa de aici până mai încolo
mai ne jucăm de-a viaţa o bucată de drum
ţesem pânze de păianjen pentru corăbii
şi ca să fie totul perfect
trăim o fărâmă de moarte în linişte
aşteptând sub iarbă cuminţi
o nouă înviere mai bună
sau poate doar o ploaie fecundă

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-i să fii cioban

Mândru-i zău să fii cioban
Că fac brânză an de an,
Sus la munte, tot la stână,
Viaţa-i bună, mândra-i mândră.

Urda-i bună, caşu-i uns
Şi berebecu trebe tuns
Şi mioarele-s cornute
Brânza-i scumpă, zăru-i iute.

Bine-i să fii cioban
Zine banul după ban
Că zin domni de la oraş
La stână să-mi ieie caş.

Io-s cioban cu Mercedes
Stau pe Facebook şi pe Mess
Şi-mi ţin I-phon-ul în mână
Să-mi dau Chek-in numa-n stână!

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie

oriunde am mers
am purtat universul în mine
că am mers cu autobuzul, că am mers pe jos
l-am ţinut înfăşurat în umbră
să nu se topească la soare

cele patru puncte cardinale
le-am pus într-o lacrimă crudă
şi n-au simţit durerea când le-am smuls
din hotarele lor nesfârşite

am adunat totul în praful din suflet
şi acum de abia mă mai târăsc
printre gropi şi schelete de stele
ce au murit deodată cu Eva

mi-am câştigat libertatea
prin simplul fapt că exist,
port universul în mine
şi mor

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul lebedei

Plăpândă şi suavă,
Pe-o apă lină...
Plutea alene o lebădă,
Cu privirea-i senină.

Lebăda trece, lebăda e timidă,
Nu scoate niciun sunet în atmosfera aridă,
O lacrimă-argintie din ochii-i a scăpat,
Căzând alene pe apa lacului luminat.

Aripiile ei albe ca nişte aripi de înger,
Şi le îndreaptă de parcă ajung până la cer,
Suspină-adânc din inima-i îndurerată,
Că acum nu e cum a fost altădată.

Anii i s-au dus şi a îmbătrânit,
Acum nu a mai zâmbit...
Chiar dacă lebăda e mută, acum a răbufnit,
Pentru a cânta primul şi ultimul ei cântec trist.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nopţii

ascultă somnul de sare cum scânteiază somnambulic
în sâmburele închis al serii
deschide sângele înstănit cu sfidarea sărutului
unui suflet uns în sidef

apropiindu-mă de visul stins al iasomiei
nisipul din lumină
ucide umbra de piatră din gândul apei,
iar timpul tresare ca un izvor susurând
topind munţii abrupţi de sare
dintre pleoapele evei

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărăbuşul arămiu

De sub frunza mătăsoasă
Cărăbuşul arămiu,
Îşi aruncă haina groasă
Şi-o porneşte-aşa zglobiu.

Printre flori de păpădie
Mititel şi prea grăbit,
Caută acum chirie
Într-un loc mai potrivit.

Că-n grădina cu flori multe
O găină a scurmat
Şi trebuie să se mute
Căci căsuţa i-a stricat.

Vino, în bucătărie,
Chiar aici în casa mea,
Îţi voi da acum chirie
Într-un colţ pe duşumea!

poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cârpă arsă

sufeream de pofte din ce în ce mai rare
şi din ce în ce mai ciudate
nu ştiu cum se face că într-o zi
mi-a fost dor de mirosul de cârpă arsă

am pornit aragazul şi am pârlit cârpa de bucătărie
până ce îngerul ce se ascundea în pata de ulei
a fumegat ca o candelă în mâinile mele
pline de pământ

mi s-au desfundat sinusurile, iar prin vidul timpanului
auzeam glasuri moi de arhangheli
cum curgeau în borcanele de zacuscă
din cămara obscură

o! miros divin de cârpă arsă
cădelniţează în mine măcar o miime
din eternitatea poliesterului

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronomorfism

din streaşină plouă cu sânge acrit,
noaptea îşi desface rănile grele
în largul cerului
să intre în ele plânsul de piatră
şi puroiul pământului –
germinator al morţii

atât de străin şi-atât de pribeag
timpul mi s-a topit între degete
zidindu-mi sub călcâie
lipsit de speranţă –
vise, amintiri şi suferinţe

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!