Poezii de Marian Hotca, pagina 7
Pisicuța și laptele
Pisicuța Bobocica
Vrea acum lapte să bea,
Dar mi-a răsturnat ulcica
Cu tot laptele din ea.
Acum plânge lângă masă
După laptele-mprăștiat...
- Ce să fac de ești curioasă?
Botu-n lapte ți-ai muiat!
Și nu mai da cu lăbuța
În ulceaua cu smântână,
Că s-a supăra văcuța
Și s-a duce sus la stână.
Pisicuței i-e rușine
Că în veci n-a ascultat
Și-i flămândă, vai de mine,
Dați-i ceva de mâncat!
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâns
întind tristețile pe sârma de rufe
lângă fratele meu vântul
când ora se sparge în bucăți de sentimente
ating cerul cu pleoapa
și-n ea e seceta în spume
tălpile-mi atârnă pe o moarte
și cu floarea în mână las lacrimile să curgă
luminând cărările vremii înguste
gura îmi tace ca ecoul dârei de lumină
lăsate de un melc pe frunze
și-n ochi lumina orfană
adună ocne de sare
plângând
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâns crud
e plânsul tot mai crud în pomi
și floarea albă
caută pământul să-l sărute
cu toată mângâierea din parfum
o adiere trecând prin amintiri
întoarce somnul
pe cealaltă parte
fluturi cu aripi largi
închid lumina
în zborul lor pal
și departe de gândul uscat aud pietrele
cum au înviat
auzindu-mi lacrima
căzută în iarbă
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
m-am hotărât
să vând o bucată din cerul meu
pentru păsările
cu aripile
frânte
căldura și praful existențial
în care îmi târam zborul
de-atâtea ori
au fost singurele ferestre deschise
pentru suflet
închid întunericul
în inima agonică a unui copac
ridic un pod alb între nopți
apoi fac aripi noi pentru păsări
din tot ce-a mai rămas
din împărăția cerurilor
uscată în deșert
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
din aer cioplesc îmbrățișări
pentru cântecul păsărilor
azi a venit vara mai repede
și am lăsat păianjenul verde
să-mi țeasă-n privire
pânze în care să înfășor
tot necuprinsul
păsări de venin
ard în zborul lor hipnotic
cântecele lor curg tandru
din crengile bătrâne
iar lângă izvor curcubeul soarbe răcoarea pietrelor
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
aici iarba pare mai grasă
lacrima căzută din ochiul pietrificat
e doar o punte de plâns
ce se clatină brownian
liniștea nu mai dorea
să înghită cuvintele mute
au murit subit toate păsările în mine
le aud ascult durerea
atârnând
două verticale de eternitate
lărgesc catastrofele lumii
coșmarul dospind în mine
apasă până la pământ
cerurile reciclate
apa alergând goală
e doar o iluzie tăioasă
a ochiului gol
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem existențial
de la un timp liniștea pare mai albă
o alunecare oarbă în infinitul morții
asemenea pașilor calzi pe nisipul clipei
alerg cu restul din viață
prin verdele crud
scurs din toate cerurile ce-au trecut
și mă întreb
dacă viața aceasta aproape epuizată
nu e decât
o bâlbâială a aerului
în care ne-am rătăcit
cândva
fără să știm
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în interval
[la colțul străzii ce duce nicăieri
îngerul răstignit în piatră zdrobită
strălucește pentru ultima oară lucid
în mormanul de gunoi
atârnă o clipă vagă de speranță
în fundul inimii se ridică haotic o fântână
gata să umple toate gropile din asfalt
cu lacrimi putrede
surâde praful în arcul
dintre suflet și trup
rugina curge pe pleoape
ca o mângâiere de sânge cald
moare încet paradisul din ochi
erupe purpura infernului în mine]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în interval I
[memoria luminii o vedeam goală
alunecând în toată moartea lucrurilor
respir prin toate rănile florilor din fereastră
oboseala unei descompuneri perpetue
și-nvăț să alerg înapoi pe nisipul din clepsidră
șoaptele alungite făceau praf
timpul rătăcea între noi fulgerând
am crescut atât de tare
încât sufletul nu își mai găsea locul în mine]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în interval II
[astăzi sunt o entitate bleagă până la ultimul atom
coloana vertebrală mi-e umplută cu orez fiert
din peisaj lipsește o ceapă și sticla cu ulei ars
deslușește-mă până la ultimul cuvânt
și culcă-mă în orice tigaie cu grăsimi latente]
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marian Hotca, adresa este:
