Poezii de Marin Moscu, pagina 78
Vom da țara tuturor
Voi, oameni cu suflet mare
Vă dați inima cu drag
Celor ce vor să pătrundă
Din durere peste prag...
Voi sunteți cuibul de miere
Ce visele îndulcesc
Celor ce mai au speranță
În reforma ce-o doresc.
Ei se zbat. Fraților buni
Știți să alinați durerea,
Să întoarceți din morminte
Viața, singura avere.
Mândru sunt, că sunt român,
Între voi, cu inimi mari
Adunându-ne la greu
Vom răzbate, vom fi tari.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Zâmbete strivite cu aripa nopții
Îngerii strivesc zâmbetul
Cu aripa nopții,
Sărutul înoată în sânii
Stelelor purtate în ochi de copii.
Veșnicia sângerează stagnarea
În al cincilea anotimp al despărțirii.
Ploile angajează amintirile
Din scoici amorțite
Pe firida de nisip a mărilor secate.
Lipsește vederea târziului disecat
Din porțile înfipte în dealul bisericii,
Vântul suflă prin ele
Cum privirea ta
Trece prin urechile îngerilor
Cerceii din gura izvorului
Înfășurați cu eșarfa
Brațelor sculptate în lacrimi.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor amânat
Felul în care traversăm zebra vieții,
Pe la semaforul umbrelor albastre,
Ține de respirația pașilor șovăielnici
Rostuiți în custodia elipselor noastre.
Necesitatea valurilor întortocheate
De a se stropi cu spumă autoexilată,
Arată pustiului unde infinitul ciuntit
Sapă ecou la o iubire nefinalizată.
Pe culmea răbdării de gânduri târzii
Felul în care traversăm ne întreabă:
Unde-i cădelnița pașilor vânați
De albeața insistenței cea oarbă?
Mâna-ntrebată ține pasări sub lună,
În aripa rănită zborul se amână!
sonet de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor cu gândul la urmași
N-ai cerut, dar eu îți cer
Să-mi dai pasărea din cer,
Dă-mi și-un fluturaș de vrei
Chiar din cioculețul ei,
Să mă-atingă, să-l ating,
Dorul de tine să sting,
Să nu mai fiu supărat
Că soarta ne-a-ndepărtat.
Tu ești Pasărea Măiastră,
Zboară fin în vraja noastră,
Ca să-ți pun în sirinx nai
Să-ncântăm pe Domnu-n Rai,
Să fim păsări cântătoare,
Plini de zbor și de candoare
Cu aripi de fluturași,
Și cu gândul la urmași!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor cu steaua noastră-n dinți
Destinul și-a făcut așternut în inima mea,
Deschide-i ușa, ușor, și vei primi o stea,
Lasă-te în brațele lui pe canapeaua de vis
Și-ai să rămâi cu sufletul spre lumină deschis.
Vei fi frământată ca lutul în plin meșteșug
Să iei forma statuii cu sânii-n belșug,
Vom arde-n pojarul iubirii cu tente albastre
Pe câmpul ascuns în privirile noastre.
Vom flutura sentimente mărețe-ntre noi,
Vom clădi eternitatea-n aripile moi,
Ne vom înălța din pământ către cer
Printr-o cupă de aur cu urme de fier.
Vom ocupa izvorul purității prelung,
Rodiile toamnei le-om cizela-n amurg,
Vom filtra gândirea de schisme nedorite,
Ne-om îndulci sărutul cu miere în clătite
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor rătăcitor
Un pui de pasăre
Doarme sub aripa iernii,
Zăpada îl hrănește cu vise,
Vântul cu speranțe.
Gerul suflă în gheruțele
Gândurilor
Rătăcite-n uitare.
Iubita mea pictează
Pe-o coajă de pâine
O rază de soare
Scăldată în ceașca
Oceanului planetar.
Mai târziu orizontul
Se va curba
Sub aripile zborului.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul sub lumini cu dor
Te-am cunoscut demult iubire.
Când îngerii cântă în cor
Tu tot mai pui pene pe aripi
În zborul sub lumini cu dor.
Când îngerii cântă în cor
Ceru-n lărgime se deschide,
Primește semnul tău zeiesc
Și totu-n juru-ți se aprinde
Tu tot mai pui pene pe aripi
Când îngerii cântă în cor,
Te-am cunoscut demult iubire
În zborul sub lumini cu dor.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul veșniciei
Umbra veșniciei zboară nepăsătoare
Pe creanga cerului de cireșe-amare,
Copiii ascut cuvinte de copaci îndrăgostiți,
Se urcă în ramuri și-i declară părinți.
Tu aduni fluturi în țepi de trandafiri,
Oglinda îți prinde părul cu amintiri,
Ciufulită cenușa dimineții doarme în prag,
Veșnicia soarbe zațul și zboară în larg.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zburând pe-un colț de viață prin iubire
De-atâta iubire albastră ce-ți port
Cerul a ales să-mi fie-aeroport.
M-am înălțat pe-un vis neînfruntat
De lipsa brațelor întinse spre zburat.
S-a răsucit fierbinte inima în mine,
Am scos-o sângerând în mii de rime.
Tu ai pus-o într-un pahar cu gheață
Să mi-o trăiești in fiecare dimineață.
Azi n-ai uitat, ai sărutat paharul,
Nesfârșirea a știut să-mpartă harul.
Inima bea, prin sărutul din tine,
Zburând pe-un colț de viață prin iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești atât de frumoasă
Ești atât de frumoasă încât
În ochii tăi,
În care sclipesc stelele,
Îmi vopsesc
Îngenuncherea imaginației!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marin Moscu, adresa este:
