Poezii de Marin Moscu, pagina 9
Varsă-ți iubirea cu lumina-n mine
Lacrimi de apă, fulgi de zăpadă,
În nebunia toamnei fac paradă,
Resturi de frunze, de ierburi pătate,
Hrănesc vântul cu aripi uscate.
Drumul se șterge de roți pământii,
Bolizi tocilari străbat prin câmpii,
Eu urc un munte în lumi paralele,
Lumea din mine și lumea din stele.
Doi porumbei îmi dau târcoale
Cu săruturile lor în ritmuri cordiale,
Noi în luciul toamnei, spre zăpadă,
Căutăm credința din cer, adevărată.
Am urcat muntele, am venit la tine,
Varsă-ți iubirea cu lumina-n mine!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vis minunat
Frumoasa mea, cuvânt divin,
Aleargă sub cerul senin,
Cu pașii ageri, tocuri cui,
În căile norocului.
Respiră rar, respiră-adânc,
Te uiți la ea, parcă-i un prunc,
O prinzi în brațe s-o iubești,
În inimă să o călești.
E-un fel de candelă aprinsă
De dor și farmece cuprinsă
De lungi căderi și ridicări,
Pe vârf de munți, pe val de mări.
Este frumoasa care știe
Că viața este-o melodie
Cântată pe corzi de vioară
Care te dor, te înfioară
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua bună
Chiar de ninge, chiar de plouă,
Chiar de fulgeră sau tună,
Chiar de-i ger de crapă piatra,
Când te văd, ziua mi-i bună.
Chiar de mor stelele toate
În sistemul meu solar,
Chiar de sufletul mă doare,
De zâmbești ziua-i ca dar.
Chiar de frunzele în toamnă
Nechează în frâu de joc,
Tu îmi faci ziua senină
Dacă mă săruți cu foc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste oferită
"Mânca-te-ar raiul", raiul vis
Permisiv, moral ucis,
Uliul rău de zbor decis
N-are porumbei de prins.
Porumbița porumbește
Raiul, raiul românește,
Îl râvnesc când te dorește,
Îl iubesc când te iubește.
"Mânca-te-ar raiul" cel rai,
Frunza fericind un plai
Pe care cântă din nai
Dragostea ce-o ai, s-o dai!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu-i târziu
Niciodată nu-i târziu să-mi fii aripă în zbor,
Să-mi fii clipă în clepsidra de rubin,
Să-mi fii cuibul meu de dor
Unde demn să ne iubim.
Niciodată nu-i târziu visele să le hrănim
Cu imagini printre ceruri asamblate,
Printre gânduri să doinim
În cuvinte fermecate.
Niciodată nu-i târziu să fim rază în sărut
Foșnitoare pe o fantă de lumină
Semănată-n ochi căzut
Într-o ardere divină.
Niciodată nu-i târziu visători ca să vibrăm
În dorințe înfrunzite adunate în zidiri,
Până când pe flori crestăm
Inima cu amintiri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste
Din povestea moștenită
Au răsărit pașii mei
Și-am pornit pe calea vieții
Printre îngeri, printre zmei.
M-am oprit la o fântână,
Glasul mamei m-a-ndemnat:
Curăță-i nămolul și
Apa-n val a fremătat.
Peste câmpul plin de spice
M-am strecurat spre cuptor,
L-am reparat pentru pâinea
Dulce-a propriului popor.
Ajuns-am și la copacul
Ne-ngrijit de mai mulți ani
Și l-am curățat din suflet
Cu dragoste, fără bani.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nud cu metafore
Ploaia de îngeri din inima mea
Se topește în cerul ascuns în apus
Unde s-a aprins ca semn câte-o stea
Cu fierbințeala iubirii sub lacăt ascuns.
Florile își ofilesc surâsu-n absența
Întâmplărilor cu brațele de fum
Uitând că-n dragoste virtutea și esența
Revin ca phoenix din scântei și scrum.
Locul tău a rămas înmiresmat în vecie
În inima de flori cu aripi la sandale,
Poți reveni zburând în miez de poezie
Lipindu-i pe nud metafore petale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arpegiu
Am venit pe lume
Să murmur
La gura izvorului.
Numele meu
Albește cuvântul
Luminat de credință.
Țara urcă în dor
Și eu la temelia ei
Țes legende.
Dacă izvorul
Mă-ngână, murmurând
În rostuirea țării,
Inima mea devine
Arpegiul Universului!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadou de Ziua Ta
Un cadou de Ziua Ta,
Când lunecă zarea-n lumină,
Ți se cuvine ție, floare,
O metaforă divină.
Tu ești visul meu de viață,
Tu ești roua fericirii,
Tu ești focul ce aprinde
Rugul aprig de iubire.
Tu ești urma din cărare
Care vine către mine,
Tu ești gândul care-nalță
Bucuria din suspine.
Tu ești cerul plin de stele,
Ești și marea frământată
În fermentul care-aduce
Zbor de inimă curată.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea de poveste
Vocea ei searbădă este
Și respiră rar, încet,
Mama-i carte de poveste
De-amintiri și de regret.
Pașii și-i mișcă din greu,
O susțin de subțioară,
Gândul ei la Dumnezeu
Are aripi, în vis zboară.
Anii grei și-i prinde-n frunze
Ce se sprijină de vânt,
Sunt pictați pe buburuze
Cu aripile-n pământ.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marin Moscu, adresa este:
