Marius Robu

Rugăciune de unire

Întoarce, Doamne, timpul sau ia-ţi-l înapoi,
Nu mă lua de lângă perechea vieţii mele,
Că n-a mai fost pe lume iubire ca la noi,
Deci n-au fost până astăzi nici despărţiri mai grele!

Începe, Doamne, anul mai îngăduitor,
Când mă ridic de lângă icoana vieţii mele,
Şi-n locul meu reţine, îngenuncheat, un dor
Ce, dacă se ridică, va da cu tâmpla-n stele!

Înveşniceşte, Doamne, această clipă-n care
Am stat la fericirea proscrisă vieţii mele
(Ţinându-mă cu dorul de mână) la picioare;
Suntem un singur suflet şi vrem două inele!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta desfrânată

O secetă plângea lâng-o fântână
Şi se ruga cu foc lui Dumnezeu:
"Mai lasă-mă, Părinte, doar o lună
Cu soarele vărsat în pieptul meu!"...

Când a venit o ploaie şi seceta fecioară
S-a răcorit de-odată din piept şi până jos;
Dar a-nceput s-o ude, şi-a început s-o doară
Şi s-a sfârşit iubirea din visul ei frumos.

Plângea şi se ruga lui Dumnezeu,
Că tocmai se trezise dintr-un vis;
I-am auzit cuvintele doar eu,
Dar niciodată-n viaţă nu le-am zis.

O scetă plângea la poarta mea
Şi se ruga să n-o spun la vecine
Că s-a ţinut cu soarele şi-ar vrea
Să vină să se ţină şi cu mine!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul toamnei

S-a întors toamna de unde
Nouă luni a petrecut,
Însă ceva grav ascunde:
Nu-i cea de anul trecut.

Asta e c-un an mai mică,
Şi mai tânără apare,
Mai frumoasă, vasăzică...
Sau eu sunt c-un an mai mare,

Mai bătrân şi mai urât,
Ostenit de poezie...
Sper că nu voi fi pârât,
De voi, toamnei, că nu ştie.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele din urma ploii

Eşti frumoasă ca un strop de rouă
Pe corola florii unui crin,
Într-o dimineaţă-n care plouă,
După care cerul e senin.

Eşti frumoasă ca o blândă rază
Care s-a ivit şi a picat
Dintr-un soare dulce, de amiază,
Într-o zi în care a plouat.

poezie de Marius Robu (25 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul, însă

Sunt măsurat de îngeri cu nişte aparate
Ce nu au nicio formă şi nicio greutate...
Nu ştiu ce îmi măsoară, dar cred că s-ar putea
Să fie pentru suflet, că mintea n-ar prea vrea
Să fie măsurată, gândind că e constrânsă;
E o răutăcioasă... cu sufletul bun, însă.

poezie de Marius Robu (24 august 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tomnatic dor

Sunt static,
Flegmatic,
Apatic,
Ostatic.

Înseamnă
Că-i toamnă
Şi-o doamnă
Mă-ndeamnă

Să mor,
Uşor,
În zbor,
De dor.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei întrebări pentru cea mai frumoasă

Ce bărbat, văzându-te, n-ar vrea
Să te aibă, dacă s-ar putea?
Ce bărbat, în viaţă, nu-şi doreşte
Să-i zâmbeşti, măcar, când te priveşte?

Şi mai vreau să-ţi pun o întrebare:
Ce bărbat te vede şi nu moare?

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troiţa secretă

Dormeai şi
M-am apropiat de tine.
Îngerul tău păzitor
Şi-a dus degetul arătător
La buze.
Degetul său şi buzele sale
Au alcătuit o cruce,
La care m-am închinat
Şi am plecat
Pe furiş.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (8 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti o soare

Eşti atât de sclipitoare,
Încât mintea mea orbeşte
Când la tine se gândeşte,
Ca un ochi privind un soare.

Eşti atât de orbitoare,
Încât, dacă n-ar fi soare,
I-ai fi înlocuitoare
Şi n-ar fi nicio schimbare

Pentru lume. Pentru mine
Ar fi, soare, mult mai bine.

poezie de Marius Robu (10 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un doctor genialb

A nins puţin a linişte şi-a pace
Şi-a vindecare şi-a puţin confort,
Nu mă mai simt de parc-aş fi pe ace
Şi nu mai spun că nu mă mai suport.

Continuă să ningă, deci voi fi
De-a-ntregul vindecat de disperare,
Mă tem că niciodată nu voi şti
Să-i mulţumesc acestui doctor, care,

Când sufletul mi-e negru şi cedează,
El vine alb şi mi-l resuscitează.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!