Poezii de Marius Robu, pagina 20
Sfânta Duminică
Sunt al singurătății mele,
M-a cumpărat ca să mă pună
Să curăț praful de pe stele,
Nu de puține ori pe lună.
Iar la sfârșit de săptămână,
Când pleacă la vreo liturghie,
Rămân cu sufletul pe mână,
Dereticându-l pe chelie.
Finalizându-mi episodul,
Datoare nevrând să-mi rămână,
Mă pune să-mi aleg din podul
Cel vechi, o nouă săptămână.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
Tăcerea mea e liniștea de dinaintea tunetului
Ca la o liturghie solemnă ce stă să înceapă sub cerul mut.
Cuvintele tale sunt clopoțeii de la cădelnița diaconului
care pregătește
Momentul în care-ți voi da binecuvântarea
Lăsându-te să te cumineci din mine
În timp ce te voi devora lingându-mă pe bot de cuvintele tale
Până la două.
poezie de Marius Robu din Degeaba (14 martie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc ca robul
A mai trecut
O zi... cumplit;
Nu te-am văzut,
Dar te-am iubit.
Te iubesc ca orbul.
O zi în care te-am iubit,
Dar vocea nu ți-am auzit.
Te iubesc ca surdul.
O zi în care, ca un mut,
Eu te-am iubit, dar am tăcut.
Te iubesc ca mutul.
O nouă zi fără de rost...
Eu te-am iubit, dar ca un prost.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu (5 ianuarie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultim
Primăvara cântă
Păsările toate
Spune cel ce uită
Păsările moarte
Spune cel ce uită
Păsările mute
Spune cel ce uită
Ultim să se uite
poezie de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unghi de cocori
Tu nici nu știi ce să mai faci
Să îmi ascunzi că mă iubești
Dar nu te teme, poți să taci
Sau poți întruna să vorbești
Să dai din mâini sau din picioare
Să te ascunzi, ba chiar să mori
Să pari gingașă ca o floare
Fixă ca unghiul de cocori
Să pari nebună sau să fii
Să știi ce vrei sau să nu știi
Eu nu te cred și nu te mint
Eu simt ce scriu și scriu ce simt.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (14 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vertical
Să-mi dai niște palme de frunze
Copac verical și umbros
Că-s fiu al iubirii confuze
Din lumea cu susul în jos.
Să-mi dai o bătaie să cresc
În sus, ca și tine, spre cer
Să mor în picioare, firesc
Să râd, în uitare că pier
Să-mi dai niște umbră să fac
Pe pământ ceva de folos
Mă-nvață la urmă să tac
Și drept și bine și frumos.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viță veche, viață nouă
Duminecile-n care nu vorbim,
Altare fără slujba liturghiei,
Le dăm la schimb, să nu păcătuim,
Ca pe grijanie, doar poeziei.
Zilele-n care ne-auzim, dumineci
În care tu, în loc de liturghie
Și acatist, voind să mă cumineci,
Îți dai potirul buzelor doar mie
Din care gust ca dintr-o limbă veche
Un vin la fel de tânăr ca noi doi
Când mă săruți cu vocea pe ureche
Și-nchidem ochii vremii... amândoi.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (5 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină rumegată
Pe miriștea galbenă
Sub soarele galben
Pasc vacile albe
Lumina
Și-o prefac în lapte
În liniște.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Gărgăuni de fată mare
Dragobete, Dragobete,
Dai târcoale pe la fete
Și le lași grele, băiete,
Cu mijlocul strâns în bete
Și cu prea multe secrete!
Pe Ilinca lui Papuc
O lăsași singură-cuc,
Frusinei a lui Moțoc
I-a adus barza un cioc,
Sânziana lui Gheorgiță
Și-a dat foc la prepeliță,
Ruxandra lui Machisân
A făcut un pui în fân,
Bombonica lui Jartea
Și-a luat zborul după ea,
Mardaloaica lui Mardare
Se crede privighetoare,
Iar Ghițoaica lui Ghițoi
A rămas fără bărzoi,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea semnelor
Zilele noaptea se schimbă
Ca femeile cuminți
Când au buzele fierbinți
Și vorbesc în altă limbă.
Când cu trupul gol se plimbă
Dragostea de fată mare
De la vis la disperare
Noaptea zilele se schimbă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marius Robu, adresa este:
