Poezii de Marius Robu, pagina 64
Soarele crud
Sunt singur și nefericit ca moartea
Sunt singur și nefericit ca vântul
Prieten bun îmi este numai cartea
La care scriu acum, apoi mormântul.
Da, vreau să mor, să fiu măcar o clipă
Cu vântul și cu moartea la un loc
Să zbor spre cer și să mă fac risipă
De dor la îngeri ce le-aș pune foc.
Sunt singur și nefericit ca viața
Sunt singur și nefericit ca focul
Mă-ntorc, după ce scriu, ca dimineața
Soarele crud. Așa mi-a fost norocul.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele se-nalță, gura mea te-ncalță
Când îți cobori picioarele din pat,
În loc de papucii de casă,
Bâjbâindă, pofticioasă,
Gura-mi de supus bărbat
Tălpile-ți încalță.
Soarele se-nalță
Roșu, puțin rușinat,
De-ncălțarea luminoasă,
Zâmbind prin perdeaua frumoasă
De gura mea, care te-a încălțat!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnul de singurătate
Cele mai anoste visuri sunt acelea fără tine,
Dar decât realitatea nu-i vreunul mai banal;
M-am trezit la el de-o clipă și-n a doua simt că-mi vine
Să mă culc la loc, dar somnul meu e foarte matinal.
Visurile fără Domnul cel plecat cu noaptea-n cap,
Sunt coșmarul vieții mele, botezat Realitate;
Din a lor încercuire până seara nu mai scap,
Sărind zilnic peste somnul de frumusingurătate.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spânzurătoarea din lumină
Unde m-aș putea eu duce,
Să fiu fără Dumnezeu?
În pădure? La răscruce?
Sub un pod? Pe gurgumeu?
Precum ochiul unui laț,
El mă va privi-ntr-o doară,
Strângându-mă cu nesaț;
Umbrei să nu-i fiu povară!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul și vi(n)ul
Doamne, cine-o fi străinul
Acesta care sunt eu,
Care bea cu mine vinul
Și mă-nsoțește la greu?
Nu cumva ești chiar Tu, Doamne,
Și Te-ai deghizat în mine,
Să bem vinul astei toamne,
Iar la iarna care vine
Să rămânem împreună,
Să ne-ncălzim reciproc,
Spunându-ne-o vorbă bună,
Că n-avem lemne de foc?!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt în răcoarea serii
Dacă sunt doar un tăciune
Care scrie c-un cărbune,
Cine oare-mi poate spune
Altfel decât mortăciune?
Dacă sunt o mortăciune
Care-ncet se descompune,
Câte guri o să se-adune
Pentru-a mă putea răpune?
Dacă-s numai vorbe bune,
Ce din coadă pot să sune,
Cine va striga pe nume
Fiara care mă supune,
Răsărind pe când apune
Soarele, să mă răzbune?
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt în răcoarea serii
Dacă sunt doar un tăciune
Care scrie c-un cărbune,
Cine oare-mi poate spune
Altfel decât mortăciune?
Dacă sunt o mortăciune
Care-ncet se descompune,
Câte guri o să se-adune
Pentru-a mă putea răpune?
Dacă-s numai vorbe bune,
Ce din coadă pot să sune,
Cine va striga pe nume
Fiara care mă supune,
Răsărind pe când apune
Soarele, să mă răzbune?
poezie de Marius Robu (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet de vară
Liniștea-i atât de mare,
Că se-aude secerișul,
Simți pe limbă o dogoare
Acrișoară ca macrișul.
Vara toată ți se pare
Un prilej de mers la fragi,
Să-ndulcești așa dogoare
Jos, la râu, nădejde tragi.
Toți aleargă după hrană
Doar poetul e sătul;
Ține mâna pe o rană
Care... cică-i sufletul.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet în sânge
În sufletul unei femei
Ar încăpea toți trandafirii,
Iar macii și-ar afla și ei,
De-ar căuta câmpul privirii
Femeii, loc
În sânge-n foc.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul meu - Cal priponit în soare
La marginea unui sat
Cai priponiți la soare
Un singur om
Străin
Tăcere.
M-am apropiat de el pe furiș
Un ochi îi plângea
Iar celălalt nu vedea
De ce îți plânge doar un ochi
L-am întrebat ca un copil.
Pentru că nu mai am decât un suflet, mi-a răspuns.
Pe celălalt l-am dăruit unei femei
Care nu avea
Și pe care am iubit-o doar pe jumătate.
Acum rătăcesc prin lume și caut Să vindec sufletul rămas călător
De sufletul nepăsător
Al Ei.
A adăugat străinul ciudat
Cu două suflete, dar singur.
Până atunci eram convins
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marius Robu, adresa este:
